[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” subhead=”\u201eR\u0103m\u00e2ne-n amintire tot ce a cl\u0103dit cu noi.\u201d” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”40px” _builder_version=”4.9.2″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” content_line_height=”1.3em” subhead_font=”||on||||||”]<\/p>\n
(Colegii de munc\u0103 ai lui Arnold Junger,la desp\u0103r\u0163ire)<\/p>\n
[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” hover_enabled=”0″ link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″ sticky_enabled=”0″]Home<\/a> > Testimonies<\/a> > Oral history<\/a>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”2195″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n C\u00e2nd ajung, cu un sfert de or\u0103 \u00eent\u00e2rziere, am surpriza s\u0103-l g\u0103sesc pe Arnold Junger a\u015ftept\u00e2ndu-m\u0103 \u00een fa\u0163a blocului, f\u0103r\u0103 umbra vreunui repro\u015f, cu bra\u0163ele deschise \u015fi z\u00e2mbetul pe fa\u0163\u0103 \u015fi \u00een ochii zglobii. \u00cei urmez silueta sub\u0163ire \u015fi pa\u015fii sprinteni spre apartamentul \u00een care ne a\u015fteapt\u0103 Baba (nume de alint, \u201ep\u0103pu\u015f\u0103\u201d, \u00een maghiar\u0103), Claudia, n\u0103scut\u0103 Gidali. Ini\u0163ial, convenisem s\u0103 \u00eenregistrez amintirile lui Ali, diminutiv de la Arnold, ca fost elev al Liceului Israelit, dar am abandonat rapid f\u0103ga\u015ful stabilit. Conversa\u0163ia, \u00een care Ali \u015fi Baba \u00ee\u015fi d\u0103deau replici \u015fi se completau reciproc, s-a desf\u0103\u015furat printre lacrimi, dar \u015fi mai multe r\u00e2sete.<\/i><\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Am emigrat \u00een Israel \u00een anul 1985, la v\u00e2rsta de 59 de ani, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia mea, Baba, 54 de ani, cu fiul nostru, Adi, 16 ani, \u015fi cu tat\u0103l lui Baba, o lun\u0103 \u00eenainte s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 95 de ani. Din nenorocire, el a murit la dou\u0103 zile dup\u0103 ce am sosit. Fiica noastr\u0103, Erica, tr\u0103ia deja \u00een Israel, la fel ca majoritatea rudelor. Primii doi ani am stat<\/span> <\/span>l\u00e2ng\u0103 Ierusalim \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at limba destul de repede, pentru c\u0103 aveam deja cuno\u015ftin\u0163e din liceu. Primul meu loc de munc\u0103 a fost la o mare fabric\u0103 de p\u00e2ine din Ierusalim, iar dup\u0103 aceea am fost angajat \u00een Haifa la Hevrat Ha\u015fmal<\/i> (Societatea de electricitate). \u00centre timp, so\u0163ia a f\u0103cut un curs de contabilitate \u015fi a lucrat \u015fi ea. Ne-am \u00eencadrat \u00een munc\u0103 aproape b\u0103tr\u00e2ni, dar cu viitorul \u00een fa\u0163\u0103! Familia s-a \u00eenmul\u0163it, fiica mea s-a c\u0103s\u0103torit, are patru fete, care de acum au toate bacalaureat, dou\u0103 sunt deja la Universitate. B\u0103iatul a studiat la Universitate, s-a c\u0103s\u0103torit \u015fi el \u015fi are doi copii.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Via\u0163a era frumoas\u0103 la Timi\u015foara<\/b><\/span><\/p>\n <\/p>\n Sunt n\u0103scut \u00een Dej, \u00een 1927. Ne-am mutat la Timi\u015foara c\u00e2nd tata a fost transferat, de la Cluj, la fabrica de pantofi care era filiala renumitei fabrici din Cluj, Dermata<\/i>, concurenta fabricii din Cehoslovacia. La trei ani am intrat \u00een prima institu\u0163ie evreiasc\u0103, \u00een gr\u0103dini\u0163a de copii din cartierul Fabric, iar la \u015fcoala primar\u0103 evreiasc\u0103 i-am avut ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori pe domnul Sz\u00e9kely \u015fi pe doamna Kaufteil. Pe vremea aceea, \u00een Timi\u015foara tr\u0103iau peste 10.000 de evrei, \u00een majoritate comercian\u0163i \u015fi industria\u015fi, multe familii fiind la un nivel mai ridicat dec\u00e2t nivelul mediu de trai.<\/span><\/p>\n <\/p>\n \u00cen Timi\u015foara au existat pe vremuri multe l\u0103ca\u015furi de rug\u0103ciune: Sinagoga mare din Fabric, Sinagoga mare din Cetate, de pe strada M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, Sinagoga din Iosefin, de pe strada <\/span>Fr\u00f6bl<\/span>, Sinagoga Ortodox\u0103 din strada Ion Creang\u0103, unde mergeam cu tata la rug\u0103ciune. Sinagoga evreiasc\u0103 spaniol\u0103 era micu\u0163\u0103, dar foarte frumoas\u0103. Erau dou\u0103 ie\u015fivot<\/i> mari, \u015fcoli de educa\u0163ie religioas\u0103. Una \u00een Fabric, alta \u00een Iosefin. Erau mul\u0163i evrei ortodoc\u015fi, adic\u0103 foarte religio\u015fi. Noi \u0163ineam \u015eabatul. Vineri, \u00eenainte de mas\u0103, duceam oala cu ciolent <\/i>la brutarul care era l\u00e2ng\u0103 sinagog\u0103 \u015fi s\u00e2mb\u0103t\u0103 aduceam acas\u0103 m\u00e2ncarea bun\u0103, preg\u0103tit\u0103 de mama.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Cum se f\u0103cea ciolent<\/i>-ul?<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Cum? \u00cen primul r\u00e2nd, trebuia ap\u0103. (R\u00e2de<\/i>)<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Erica \u015ftie. A \u00eenv\u0103\u0163at de la soacra ei \u015fi de la cumnate.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Fasole, carne de g\u00e2sc\u0103 \u015fi g\u00e2t de g\u00e2sc\u0103 umplut \u015fi ou fiert. (Arat\u0103 z\u00e2mbind spre Baba<\/i>) Mie doamna nu-mi face!<\/span><\/p>\n Baba<\/b> (imperturbabil\u0103<\/i>): Erica face.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Mama mea f\u0103cea dou\u0103 feluri de<\/span> <\/span>ciolent<\/i>. Unul mai consistent, care era masa de baz\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, cu mult\u0103 carne, mult\u0103 gr\u0103sime, mult\u0103 fasole \u015fi, al\u0103turi, \u00eentr-un vas mai mic, f\u0103cea o variant\u0103 mai lichid\u0103, o zeam\u0103 pentru felul \u00eent\u00e2i. Brutarul punea totul, vineri dup\u0103-mas\u0103, la cuptor \u015fi, p\u00e2n\u0103 a doua zi, totul fierbea inceti\u015for \u00een oala aia de lut. Erau mul\u0163i evrei care f\u0103ceau acest lucru.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: \u015ei la Deva, la templu, \u00een curte, era un cuptor.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: E o m\u00e2ncare polonez\u0103, care a fost preluat\u0103 de evreii a\u015fkenazi.<\/span><\/p>\n Am\u00e2ndoi p\u0103rin\u0163ii mei erau originari din Ardeal. Tat\u0103l meu era din Baia Mare, dar era n\u0103scut \u00een Cehoslovacia, pe atunci Austro-Ungaria, iar mama era fiica unui potcovar, fierar din Dej. Aveau o via\u0163\u0103 evreiasc\u0103 mai solid\u0103 dec\u00e2t noi, cei din Timi\u015foara. Cei din Ardealul de Nord erau mai evlavio\u015fi, \u00een general. Se \u0163inea ca\u015fer<\/i>. \u015ei la mine acas\u0103 \u015fi la Baba acas\u0103, p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u0163ineau ca\u015fer<\/i>. Vineri seara \u015fi s\u00e2mb\u0103ta mergeam la templu, dar nu \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103, c\u0103 era departe \u015fi mergeam pe jos. De s\u0103rb\u0103tori, eram la templu. S\u00e2mb\u0103ta, to\u0163i copiii erau \u00eembr\u0103ca\u0163i frumos. \u00cemi aduc aminte c\u0103, odat\u0103, bunica m-a \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o hain\u0103 la mod\u0103 pe vremea aceea, cu guler marin\u0103resc, alb \u015fi frumos. M-am jucat \u00eentr-un parc aproape de casa bunicilor \u015fi, la un moment dat, a venit brusc o ploaie; eu m-am ascuns pe nu \u015ftiu unde \u015fi, dup\u0103 ce ploaia s-a oprit, am revenit \u00een parc, m-am dat pe un balansoar \u015fi am picat \u00een b\u0103ltoaca cu noroi. (R\u00e2sete<\/i>)<\/span><\/p>\n Acum \u00eemi amintesc ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi la bunica cealalt\u0103, la Baia Mare. Ei aveau o vac\u0103… Bunicul era pantofar, dar aveau o cas\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, micu\u0163\u0103. \u0162in minte c\u0103 aveau un pom de care nu m\u0103 desprindeam, c\u0103 avea pere mari, zemoase, care \u00eemi pl\u0103ceau extraordinar, dar \u00eemi pl\u0103cea \u015fi vaca, m-am \u00eemprietenit cu ea. Vacile erau duse cu cireada la p\u0103scut \u015fi dup\u0103 aceea reveneau singure acas\u0103 \u015fi se opreau \u00een poarta casei. Aveau un \u00eengrijitor pentru o ciread\u0103 de sute de vaci. Ce m-am g\u00e2ndit eu, fiind copil de \u015fase-\u015fapte ani: \u201eHai s\u0103-i fac o vizit\u0103!\u201d Am g\u0103sit-o, m-am urcat pe spatele ei \u015fi, c\u00e2nd am ajuns la bunica \u015fi m-a v\u0103zut: Has vehalila!<\/i> Fereasc\u0103 Dumnezeu, s\u0103 nu cazi! Eram eu pu\u0163in neast\u00e2mp\u0103rat, dar a\u015fa e bine la b\u0103ie\u0163i.<\/span><\/p>\n Cu p\u0103rin\u0163ii vorbeam \u00een maghiar\u0103. P\u0103rin\u0163ii erau de cultur\u0103 austro-ungar\u0103, \u015fi ai ei, \u015fi ai mei. Cu rom\u00e2nizarea nu au avut probleme. Tata \u015ftia rom\u00e2ne\u015fte, pentru c\u0103 el lucra cu muncitori rom\u00e2ni, \u015fi la Cluj, \u015fi la Timi\u015foara, \u015fi se descurca. Mama, mai pu\u0163in. Singurul lucru pe care \u00eel \u015ftia mama s\u0103-l fac\u0103 pe rom\u00e2ne\u015fte era pia\u0163a; dar la asta se pricepea enorm! Ea <\/b>aducea de la pia\u0163\u0103 g\u00e2\u015ftele cele mai grase \u015fi cu un ficat mai mare de un kilogram!<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Mama mea, noi aveam servitoare, \u00eendopa g\u00e2\u015ftele acas\u0103. Le aducea, le \u00eenc\u0103leca \u015fi le \u00eendopa, ceea ce acum e interzis.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: La Timi\u015foara, pia\u0163a era foarte bun\u0103, mai ales datorit\u0103 \u015fvabilor. Ei \u00eengr\u0103\u015fau g\u00e2\u015ftele bine \u015fi mama le alegea bine!<\/span><\/p>\n La Liceul Israelit am avut un corp profesoral deosebit de bine preg\u0103tit. \u00cen aceea\u015fi cl\u0103dire, dar desp\u0103r\u0163it de cel unde erau b\u0103ie\u0163ii, a\u015fa cum era obiceiul atunci, era Liceul Israelit de Fete. Primeam educa\u0163ie general\u0103, dar \u015fi evreiasc\u0103, cu ore de religie \u015fi ebraic\u0103. Am avut profesori de \u00eenalt\u0103 clas\u0103, Schwartz \u015fi Neumann Marika la matematic\u0103, Eisikovits, un profesor excep\u0163ional de muzic\u0103, Hauben, cunosc\u0103tor \u015fi vorbitor de 16 limbi. Profesorul de gimnastic\u0103 era neevreu, dar era \u00een rela\u0163ii extraordinar de bune cu elevii \u015fi ne preg\u0103tea foarte bine. S-ar putea vorbi ore \u00eentregi despre ace\u015fti profesori.<\/span><\/p>\n Clasa noastr\u0103 era renumit\u0103 \u00een liceu pentru nivelul \u00eenalt de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 al elevilor. Nu pot s\u0103 uit un test fulger la oral, dat de Neumann Marika. Eram chema\u0163i la tabl\u0103 de Marika s\u0103 rezolv\u0103m o problem\u0103. I-a luat \u00eent\u00e2i pe elevii mai slabi \u015fi niciunul nu a reu\u015fit s\u0103 rezolve problema. Am r\u0103mas noi doi, cei mai buni la matematic\u0103, prieteni buni, Leibovici Erwin, care locuie\u015fte acum la Kfar Saba,<\/span> <\/span>\u015fi Arnold Junger. Nici Erwin nu a reu\u015fit s\u0103 rezolve. Am r\u0103mas eu, ultimul la tabl\u0103. Am rezolvat problema \u015fi, atunci, doamna Neumann Marika mi-a cerut carnetul de elev s\u0103-mi treac\u0103 nota; \u015fi, de emo\u0163ie, \u00een loc de materie, a scris Junger! Asta mi-a r\u0103mas ca o amintire din via\u0163a mea de bun matematician. Acum, prietenii cu care ne \u00eent\u00e2lnim s\u0103 juc\u0103m rummy m\u0103 iau peste picior: \u201eTu nu ai fost matematician, c\u0103 vedem c\u0103 nu \u015ftii s\u0103 socote\u015fti!\u201d<\/span><\/p>\n Din p\u0103cate, am r\u0103mas foarte, foarte pu\u0163ini. Pot s\u0103 num\u0103r doar cinci-\u015fase fo\u015fti colegi care mai sunt \u00een via\u0163\u0103, aici sau \u00een Rom\u00e2nia. To\u0163i avem amintiri frumoase legate de Liceul Israelit.<\/span><\/p>\n Chiar pe c\u00e2nd am intrat eu \u00een liceu, a ap\u0103rut \u015fi t\u00e2n\u0103rul rabin, frumos \u015fi elocvent, dr. Ernest Neumann, care terminase cu pu\u0163in timp \u00eenainte seminarul de rabinat de la Budapesta. \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi ne-a ini\u0163iat \u00een cultura evreiasc\u0103 \u015fi \u00een limba ebraic\u0103, el a fost animatorul \u015fi organizatorul \u00eentregii vie\u0163i evreie\u015fti din Timi\u015foara. Nu a existat s\u0103rb\u0103toare la care el s\u0103 nu fi \u0163inut o predic\u0103 la templul din Fabric \u015fi s\u0103 nu vorbeasc\u0103, fie pe rom\u00e2ne\u015fte, fie pe ungure\u015fte, la un nivel \u00eenalt, cu un con\u0163inut bogat \u015fi cu mare influen\u0163\u0103 asupra congrega\u0163iei. Organiza seder<\/i> \u00een fiecare an, la care am participat chiar \u015fi pe vremea c\u00e2nd eram \u00een Partidul Comunist \u015fi aveam func\u0163ie de conducere la Uzina Electric\u0103. \u00cen zilele de Iom Kipur mergeam la templu, \u00een secret, \u00een ne-secret.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: O mic\u0103 parantez\u0103: sunt dou\u0103 seri de seder<\/i>, una o f\u0103ceam la Comunitate \u015fi cealalt\u0103 acas\u0103, la tat\u0103l meu, care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de aproape 95 de ani. Dac\u0103 tot v-am \u00eentrerupt, s\u0103 v\u0103 povestesc, pentru c\u0103 mi-am adus aminte. Noi eram tineri c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi am povestit p\u0103rin\u0163ilor t\u0103i, Getta, c\u0103 mergem la oper\u0103. Ai t\u0103i aveau oaspe\u0163i acas\u0103 \u015fi tu erai mic\u0103, a\u015fa c\u0103 ne-au rugat s\u0103 te lu\u0103m \u015fi pe tine la oper\u0103. Dup\u0103 aceea, te-am adus acas\u0103.<\/span><\/p>\n M-am distrat mai bine decat acas\u0103, cu musafirii!<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Mie mi-a pl\u0103cut foarte mult faptul c\u0103 rabinul Neumann nu a uitat la niciun seder<\/i> s\u0103 \u00eel ia la masa central\u0103 pe fiul nostru. \u00cel urca pe scaun s\u0103 spun\u0103 Ma Ni\u015ftana<\/i>. So\u0163ia mea remarca totdeauna c\u0103, la aceste seder<\/i>-uri, noi, care st\u0103team \u00een public la mas\u0103, beam vin alb, dar b\u0103iatul cu rabinul beau vin ro\u015fu, din Israel! Dup\u0103 ce a mai crescut, au venit \u015fi al\u0163i copii la r\u00e2nd.<\/span><\/p>\n Mul\u0163i evrei luau parte la manifest\u0103ri sportive. Era un club de fotbal, Kadima, care participa la campionatele locale. Noi aveam o echip\u0103 de elevi \u015fi eram prezen\u0163i \u00een fiecare an la meciurile inter\u015fcolare de fotbal. Timi\u015foara avea o echip\u0103 renumit\u0103, de multe ori campioan\u0103 na\u0163ional\u0103, de polo de ap\u0103, ILSA, unde erau mul\u0163i evrei \u00een conducere, ca antrenori, ca juc\u0103tori \u015fi ca sus\u0163in\u0103tori. Deci via\u0163a evreiasc\u0103 mergea cum trebuie. Eu am jucat fotbal \u00een echipa \u015fcolii \u015fi am practicat tot felul de alte sporturi.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: S\u0103 \u00ee\u0163i aduc aminte: ai s\u0103rit de pe pod \u00een Bega!<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Da, am mers spre Turbin\u0103, unde era intrarea Beg\u0103i \u00een ora\u015f. Acolo, de pe pod, am s\u0103rit \u015fi am \u00eenotat p\u00e2n\u0103 aproape de grani\u0163a iugoslav\u0103.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Bine c\u0103 nu ai trecut grani\u0163a! (R\u00e2de<\/i>)<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Nu eram singur. Cu mai mul\u0163i. Aveam o via\u0163\u0103 frumoas\u0103. \u00cen Timi\u015foara, pe vremea aceea, locuiau foarte multe na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u2013 rom\u00e2ni, unguri, \u015fvabi, s\u00e2rbi, bulgari, evrei \u2013 \u015fi tr\u0103iau to\u0163i oamenii \u00een pace \u015fi prietenie.<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n \u00cen timpul r\u0103zboiului<\/b><\/span><\/p>\n \u00cen \u201944 Timi\u015foara a fost bombardat\u0103.<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Da, eu am fost de fa\u0163\u0103, \u00een ora\u015f, c\u00e2nd avia\u0163ia german\u0103 a aruncat bomba pe Catedral\u0103. Eram \u00een centrul ora\u015fului \u015fi am v\u0103zut explozia.<\/span><\/p>\n La un moment dat, s-a apropiat de Timi\u015foara, dinspre Belgrad, o brigad\u0103 de tancuri germane, ca s\u0103 ocupe ora\u015ful. Majoritatea evreilor din Timi\u015foara s-au urcat \u00een tren \u015fi au tras o fug\u0103 spre Lugoj, c\u0103 acolo deja intraser\u0103 ru\u015fii. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu mine? Eu eram \u00een Iosefin, la o m\u0103tu\u015f\u0103 de-a mea. Eram cu bicicleta, eram \u00eembr\u0103cat a\u015fa cum sunt acum: pantaloni scur\u0163i, c\u0103ma\u015f\u0103 \u015fi aveam un ceas Doxa pe m\u00e2n\u0103. C\u00e2nd s-a r\u0103sp\u00e2ndit zvonul cu venirea nem\u0163ilor \u015fi plecarea evreilor, eu m-am urcat pe biciclet\u0103 s\u0103 fug acas\u0103. Asta era la cel\u0103lalt cap\u0103t al ora\u015fului. C\u00e2nd am ajuns acas\u0103, am g\u0103sit pe u\u015f\u0103 un bilet: Ali, am plecat la Lugoj, vino dup\u0103 noi<\/i>. Ce s\u0103 fac? M-am urcat pe biciclet\u0103 \u015fi am mers, mers, mers… \u00centre timp, avia\u0163ia german\u0103 bombarda linia ferat\u0103 la Topolov\u0103\u0163 \u015fi la Reca\u015f \u2013 astea sunt dou\u0103 sate \u00een drum spre Lugoj. \u015ei eu merg, merg \u00eenainte… Odat\u0103 apare \u00een fa\u0163\u0103 o tanchet\u0103 ruseasc\u0103 \u015fi un ofi\u0163er c\u0103lare. Asta era avangarda ru\u015filor care veneau din Lugoj spre Timi\u015foara. Merg mai departe, 50 de kilometri. Merg, merg, merg \u015fi, la un moment dat, vin c\u0103ru\u0163e de tot felul, ma\u015fini Studebaker americane cu ru\u015fi, to\u0163i veneau dinspre Lugoj spre Timi\u015foara. Ajung cu bicicleta la Lugoj. Unde s\u0103 te duci la Lugoj? Te duci la templu. Merg \u00eentr-un templu, mi-am g\u0103sit p\u0103rin\u0163ii \u015fi, c\u00e2nd m-au v\u0103zut, \u015fi nu numai p\u0103rin\u0163ii, ci \u015fi al\u0163ii, au strigat: \u201eCum ai ajuns tu aici \u015fi cu ceasul \u00eenc\u0103 pe m\u00e2n\u0103?!\u201d (R\u00e2de<\/i>)<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Un unchi de-al meu s-a refugiat din Ploie\u015fti la noi, la Deva. El era ceasornicar \u015fi s-a dat zvon \u00een \u0163ar\u0103 c\u0103 la noi este un cearsonicar \u015fi toat\u0103 lumea aducea ceasurile la reparat. Tata fusese dat afar\u0103 din slujb\u0103, \u00eenainte era responsabil la ma\u015fini de cusut Singer, \u00een Deva; fratele meu, Bandi, fusese dat afar\u0103 din \u015fcoal\u0103, a\u015fa c\u0103 am\u00e2ndoi aveau timp. At\u00e2ta s-au uitat la unchiul meu ceasornicar, p\u00e2n\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at meseria \u015fi au dat examen de ceasornicar \u015fi tata, \u015fi Bandi. A venit un rus cu un ceas din \u0103sta mare, de CFR, cum erau ceasurile de mas\u0103, \u015fi i-a spus lui tata s\u0103 \u00eel repare, dar s\u0103 fac\u0103 unul mic din el \u015fi ce r\u0103m\u00e2ne s\u0103 \u00eei r\u0103m\u00e2n\u0103 lui tata! (R\u00e2dem<\/i>)<\/span><\/p>\n Asta a fost povestea cu ceasul. Alta e cu o m\u0103tu\u015f\u0103 care cosea la ma\u015fin\u0103 \u015fi a venit un ofi\u0163er rus, cu c\u0103ma\u015fa a\u015fa, \u00eembr\u0103cat\u0103, s\u0103 \u00eei coase ceva la c\u0103ma\u015f\u0103. Tata \u015ftia ruse\u015fte, pentru c\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial fusese \u00een armata Austro-Ungariei \u015fi luat prizonier cinci ani \u00een Rusia. I-a spus ofi\u0163erului: \u201eAve\u0163i de-a face cu o doamn\u0103, nu se poate a\u015fa! Trebuie s\u0103 o ruga\u0163i s\u0103 v\u0103 coase \u015fi v\u0103 da\u0163i c\u0103ma\u015fa jos! Nu merge a\u015fa, cu ea \u00eembr\u0103cat\u0103!\u201d<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: \u00cen orice caz, ru\u015fii au venit, au f\u0103cut \u015fi treburi ur\u00e2te, dar ne-au salvat via\u0163a. Bunicii no\u015ftri, ai mei \u015fi ai lui Baba, din Dej \u015fi din Baia Mare, au murit la Auschwitz, c\u0103 nu erau \u00een Rom\u00e2nia, ci \u00een Ungaria. \u0102sta a fost norocul cu Timi\u015foara, \u015fi cu Aradul, \u015fi cu Bra\u015fovul.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Spune cui ai dat tu ore. A dat ore de matematic\u0103 \u015fi ei au ajuns profesori!<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Am dat ore de matematic\u0103 la doi elevi din liceu. Tata nu avea slujb\u0103, c\u0103 a fost dat afar\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, \u015fi trebuia s\u0103 fac \u015fi eu bani. Am predat lec\u0163ii de matematic\u0103 cu mult succes, at\u00e2t de mult succes, c\u0103 \u0103\u015ftia doi au plecat \u00een America \u015fi au devenit profesori universitari de matematic\u0103!<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n A\u0163i suferit din cauza antisemitismului?<\/i><\/span><\/p>\n Dup\u0103 apari\u0163ia hitlerismului \u00een Germania \u015fi cre\u015fterea influen\u0163ei germane \u00een zon\u0103, situa\u0163ia evreilor s-a deteriorat \u00een Timi\u015foara, dar via\u0163a ca atare decurgea totu\u015fi oarecum normal.<\/span><\/p>\n Dup\u0103 1941, nem\u0163ii au avut mul\u0163i r\u0103ni\u0163i \u00een r\u0103zboi \u015fi au instalat un spital militar nem\u0163esc \u00een cl\u0103direa Liceului Israelit. Eram la \u015fcoal\u0103, chiar la intrarea \u00een liceu, c\u00e2nd se opre\u015fte o motociclet\u0103 cu ata\u015f, cu un colonel \u015fi doi militari germani. Coboar\u0103 colonelul neam\u0163, intr\u0103 \u00een aula liceului \u015fi m\u0103 \u00eentreab\u0103: \u201eUnde e directorul? Du-te \u015fi cheam\u0103-l\u201d. C\u00e2nd a venit directorul Marcus, neam\u0163ul, cum erau nem\u0163ii, se uit\u0103 la ceas \u015fi zice: \u201eAve\u0163i acum 24 sau 48 de ore (nu mai \u0163in minte exact). \u00cen acest r\u0103stimp trebuie s\u0103 evacua\u0163i liceul\u201d.<\/span><\/p>\n Imediat, toat\u0103 comunitatea, profesorii \u015fi elevii s-au apucat s\u0103 caute solu\u0163ii. Cursurile au continuat. Clasa \u00eent\u00e2i era \u00eentr-un r\u00e2nd sau dou\u0103 r\u00e2nduri de b\u0103nci \u00een sinagoga din Fabric, alt\u0103 clas\u0103 era pe partea cealalt\u0103, \u00een sinagoga mic\u0103 erau al\u0163i elevi \u015f.a.m.d. Am fost \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i, o perioad\u0103 de timp am \u00eenv\u0103\u0163at \u00een mai multe ture, pentru c\u0103 erau multe clase. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Comunitatea a \u00eenchiriat o vil\u0103 l\u00e2ng\u0103 gara din Fabric \u015fi acolo am func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la terminarea r\u0103zboiului. A fost o perioad\u0103 mai grea, dar ne-am descurcat.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: \u015ei la noi, la Deva, copiii evrei au fost da\u0163i afar\u0103 de la \u015fcoal\u0103. Abia \u00eencepusem \u015fcoala, eram \u00een clasa \u00eent\u00e2i doar de c\u00e2teva zile, c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea mi-a zis c\u0103 ea m\u0103 iube\u015fte, dar trebuie s\u0103 plec de la \u015fcoal\u0103, c\u0103 a venit ordin. A zis c\u0103 o s\u0103-mi dea c\u0103r\u0163i \u015fi tot ce am nevoie. A\u015fa am \u00eenv\u0103\u0163at, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i copii evrei, \u00eentr-o sal\u0103; doi-trei formam o clas\u0103, iar profesorii mergeau de la un grupule\u0163 la cel\u0103lalt. \u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea era o profesoar\u0103 de muzic\u0103, iar directorul, un avocat. A trebuit s\u0103 d\u0103m examene la Timi\u015foara, dar evreii aveau nevoie de autoriza\u0163ie special\u0103 de c\u0103l\u0103torie. \u00cemi aduc aminte cum o doamn\u0103 a condus un grup de 13 elevi la Timi\u015foara, la examen.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Am uitat s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 aveam \u015fi un profesor de ebraic\u0103, pe nume Goldstein, probabil a\u0163i auzit de el, a murit \u00eenecat cu Struma, \u00een drum spre Palestina. Avea el un obicei \u2013 c\u0103 \u015ftii tu cum sunt copiii, c\u00e2nd sun\u0103 de intrare, unii mai discut\u0103, mai strig\u0103, mai fac g\u0103l\u0103gie \u00een clas\u0103. El, c\u00e2nd intra \u00een clas\u0103 (era un b\u0103rbat frumos, \u00eenalt, \u015fi noi eram g\u0103l\u0103gio\u015fi), lua catalogul, \u00eel tr\u00e2ntea de catedr\u0103 \u015fi striga \u015eeket!<\/i> \u2013 \u00een ivrit \u00eenseamn\u0103 Lini\u015fte!<\/i>. Atunci l-am numit dom\u2019 profesor \u015eeket. (R\u00e2de<\/i>)<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Cum a fost cu vasul Struma?<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Nu \u015ftiu dec\u00e2t din cele citite. Din portul Constan\u0163a a plecat un vapor, Struma, cu evrei din Rom\u00e2nia \u015fi din Polonia, spre Palestina. Transporta mult mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t avea capacitate. Vaporul a fost scufundat de o torpil\u0103 tras\u0103 de nem\u0163i sau de sovietici, se pare c\u0103 erau sovieticii, \u015fi s-au \u00eenecat to\u0163i de la bord, \u00een afar\u0103 de unul singur.<\/span><\/p>\n Dar, apropo de antisemitism. Liceul era \u00een centrul Timi\u015foarei, \u00eentr-o cl\u0103dire superb\u0103. Noi, copiii, mergeam dup\u0103 \u015fcoal\u0103 pe un c\u00e2mp, s\u0103 juc\u0103m pu\u0163in fotbal, apoi mergeam acas\u0103. C\u00e2nd veneam de la \u015fcoal\u0103, prima trecere pe bulevard era pe l\u00e2ng\u0103 liceul Diaconovici Loga. Acolo luam de obicei prima b\u0103taie. Dup\u0103 aceea mergeam mai departe \u015fi treceam pe l\u00e2ng\u0103 Bana\u0163ia, \u015fcoala german\u0103, unde e Medicina acum. Acolo ie\u015fea a doua ceat\u0103 de b\u0103ie\u0163i. \u0102\u015ftia erau nem\u0163i hitleri\u015fti, erau mai feroce. A\u015fa era atunci, \u00een \u201938-\u201939, c\u00e2nd mi\u015fcarea legionar\u0103 era \u00een floare.<\/span><\/p>\n Tr\u0103iam \u00een comunitate de evrei, \u00een general. Unii erau sioni\u015fti, unii de st\u00e2nga, al\u0163ii de dreapta. Eu am intrat la Ha\u015fomer Ha\u021bair<\/i><\/span>,<\/span> dar pe urm\u0103 m-am \u00eemprietenit cu un coleg care era la Betar<\/span> <\/span>\u015fi m-am dus la Betar, care era ceva mai de dreapta, ca Likud-ul de ast\u0103zi. C\u00e2ntam, ascultam prelegeri despre agricultur\u0103, ne mai \u201er\u0103zboiam\u201d, f\u0103ceam exerci\u0163ii fizice, ne preg\u0103team pentru emigrarea \u00een Israel.<\/span><\/p>\n \u0162i-am povestit deja despre sport. Iarna era s\u0103niu\u015f \u015fi patinaj. Eu patinam foarte bine, f\u0103ceam figuri. \u00centr-o zi de duminic\u0103, eram cu trei prieteni la patinaj \u015fi erau \u015fi mul\u0163i nem\u0163i timi\u015foreni, mul\u0163i erau hitleri\u015fti, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 maro cu cravat\u0103, cu Hakenkreuz<\/i>, svastic\u0103.<\/span> <\/span>Un grup de nem\u0163i din \u0103\u015ftia ne-au atacat. Printre cei la patinoar era \u015fi un soldat neam\u0163, originar din Timi\u015foara, cu care am crescut \u00eempreun\u0103, \u00een aceea\u015fi cas\u0103. El era \u00eentr-o forma\u0163ie SS \u015fi f\u0103cea serviciul militar la Belgrad. A venit acas\u0103 la p\u0103rin\u0163i \u00een vizit\u0103 \u015fi a venit \u015fi el la patinaj. C\u00e2nd a \u00eenceput busculada aia, \u00eentre nem\u0163ii localnici \u015fi noi, \u0103sta m-a v\u0103zut, a intervenit \u015fi i-a gonit! (R\u00e2dem<\/i>). Erau antisemi\u0163i, dar fiecare avea evreul lui.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Eu \u00eentotdeauna vin cu ni\u015fte interven\u0163ii care nu au nimic cu Timi\u015foara.<\/span><\/p>\n Asta nu e o problem\u0103..<\/i>.<\/span><\/p>\n Bunicul meu era foarte religios \u015fi mul\u0163i veneau la el \u00een sat vineri seara s\u0103 fac\u0103 rug\u0103ciunea \u015fi unii r\u0103m\u00e2neau \u015fi peste noapte la bunici, p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea din \u015eabat. Mama mea, c\u00e2nd era feti\u0163\u0103, \u015ftia s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 deja \u00een clasa \u00eent\u00e2i, era tare istea\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n Odat\u0103 a venit un preot \u00een sat, \u00een vizit\u0103; era catolic, c\u0103 era sat unguresc. Cine s\u0103 spun\u0103 poezia de bun venit? Au pus-o pe evreic\u0103, pentru c\u0103 ea \u015ftia. \u015ei preotul a \u0163inut m\u00e2na s\u0103 i-o s\u0103rute, dar mama nu a vrut, iar cei de acolo i-au \u015foptit preotului: Ez egy zsid\u00f3 le\u00e1nyka.<\/i> La care preotul a spus: Nem baj, azok is emberek!<\/i> (R\u00e2dem<\/i>)<\/span><\/p>\n Bunicii au fost \u00eenc\u0103rca\u0163i \u00een vagoane de vite \u015fi du\u015fi la Auschwitz. Se pare c\u0103 trenul s-a oprit \u015fi bunicul a putut s\u0103 coboare un moment \u015fi s\u0103 fac\u0103 rug\u0103ciunea. A fost o fotografie la ziar cu asta. Nu i-a folosit la nimic…<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Apropo de satul \u0103la, \u00eent\u00e2mplarea face c\u0103 am lucrat \u00een apropiere. Era un pod de trecere peste T\u00e2rnave, unde era centrala termic\u0103 la care am lucrat, \u015fi la cap\u0103tul podului era satul bunicilor lui Baba. Dup\u0103 r\u0103zboi, ne-am dus \u00een vizit\u0103 \u00een satul acela. Am c\u0103utat casa \u00een care a stat familia \u015fi am v\u0103zut o inscrip\u0163ie cu litere ebraice. \u015ei \u00een cas\u0103 era un loc special, o ni\u015f\u0103 pentru Tora, pentru c\u0103 acolo se adunau evreii \u015fi se f\u0103cea serviciul religios vineri sear\u0103 \u015fi s\u00e2mb\u0103t\u0103.<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Tenta\u0163ia comunismului<\/b><\/span><\/p>\n Am intrat la facultate \u00een Timi\u015foara. Uniunea Sovietic\u0103 construia centrale electrice \u00een Rom\u00e2nia, de aceea s-au trimis studen\u0163i rom\u00e2ni \u00een URSS s\u0103 \u00eenve\u0163e tehnica necesar\u0103 pentru punerea \u00een func\u0163iune a centralelor. Am fost \u015fi eu ales. Dup\u0103 ce am terminat anul doi de facultate, am fost trimis la Ivanovo, un ora\u015f important, cu o puternic\u0103 industrie textil\u0103, unde lucrau multe femei. Pe atunci era o zical\u0103: Dac\u0103 vrei s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti, du-te la Ivanovo, c\u0103 ai fete din care s\u0103 alegi.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Soacr\u0103-mea \u00eemi tot povestea c\u0103 veneau b\u0103ie\u0163ii \u015fi \u00ee\u015fi aduceau fete rusoaice; \u015fi ei \u00eei era team\u0103 ca nu cumva b\u0103iatul ei s\u0103-i aduc\u0103 o rusoaic\u0103.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Nu i-am adus, ci i-am adus o evreic\u0103 din Deva, pe care am cunoscut-o la Centrala Electric\u0103 la care lucram…<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: …\u015fi unde veri\u015foara mea era secretara directorului general \u015fi eu am mers \u00een vacan\u0163\u0103 la ea, c\u00e2nd eram student\u0103. Odat\u0103 ne-am dus cu trenul la Sovata, la film, \u015fi un inginer t\u00e2n\u0103r, cu motociclet\u0103, a condus pe toat\u0103 lumea acas\u0103. Pe mine m-a l\u0103sat ultima. Atunci, prin telefon, mi-a cerut m\u00e2na de la p\u0103rin\u0163ii mei, dar eu i-am spus: \u201eVino s\u0103 te cunoasc\u0103, s\u0103 te vad\u0103!\u201d<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Cum au fost cei patru ani la Ivanovo?<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Am \u00eenv\u0103\u0163at, am primit o burs\u0103 destul de bun\u0103 \u015fi am avut o via\u0163\u0103 frumoas\u0103 de student, cu toate c\u0103 acolo se tr\u0103ia mult mai prost dec\u00e2t la noi Medicina era la un nivel foarte sc\u0103zut, de\u015fi noi, studen\u0163ii str\u0103ini, eram repartiza\u0163i la clinica cea mai bun\u0103 a partidului. Erau foarte pu\u0163ini evrei \u00een zon\u0103. La Leningrad ne plimbam cu un coleg, tot evreu, pe strada principal\u0103, \u00eentr-o vineri, \u0163in minte, era vineri. \u015ei, la un moment dat, ajungem la un restaurant \u00een subsolul cl\u0103dirii \u015fi pe vitrin\u0103 scrie pe ruse\u015fte: Avem \u015folet<\/i> (ciolent<\/i>). Am intrat imediat \u015fi am m\u00e2ncat. Asta a fost un eveniment.<\/span><\/p>\n Alt\u0103 poveste hazlie a fost la un c\u0103min studen\u0163esc. Seara, la cantin\u0103, m-am a\u015fezat la o mas\u0103 l\u00e2ng\u0103 dou\u0103 studente care povesteau toate aventurile amoroase pe… ungure\u015fte (R\u00e2de<\/i>) Am ascultat eu ce am ascultat, apoi m-am ridicat \u015fi le-am spus: \u201eFi\u0163i atente ce vorbi\u0163i pe ungure\u015fte, c\u0103 unii mai \u015ftiu \u015fi alte limbi dec\u00e2t ruse\u015fte\u201d . S-au ru\u015finat fetele…<\/span><\/p>\n Nu eram informa\u0163i despre ce se petrece \u00een lume. Tinerii \u00eenv\u0103\u0163au si f\u0103ceau sport. De exemplu, eu nu am \u015ftiut nimic despre procesul medicilor evrei. Dar nimic, de\u015fi unii \u015ftiau c\u0103 sunt evreu.<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Cum a\u0163i trecut de la sionism la comunism?<\/i><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: P\u0103i, foarte mul\u0163i au trecut de la sioni\u015fti la comuni\u015fti, unii la social-democra\u0163i, al\u0163ii la partidul comunist; \u015fi am avut mul\u0163i colegi care au devenit comuni\u015fti, ca \u015fi mine. Am citit mult\u0103 literatur\u0103 comunist\u0103 \u015fi m-a cucerit ideea c\u0103 to\u0163i au drepturi egale.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Era vorba \u201eStalin \u015fi poporul rus libertate ne-au adus\u201d. C\u0103 ei i-au \u00eenvins pe nem\u0163i \u015fi i-au eliberat pe evrei de sub jugul nem\u0163esc. Din cauza asta au intrat evreii la comuni\u015fti, pentru c\u0103 au fost elibera\u0163i de ru\u015fi \u015fi de comuni\u015fti.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Acum citesc comentarii pe internet, care zic c\u0103 evreii au adus comunismul \u00een Rom\u00e2nia, dar nu este a\u015fa. \u00cen schimb, era normal ca evreii s\u0103 adopte ideile comuniste, care \u00eei ap\u0103rau de antisemitism. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103-\u015fi dea seama de cum se aplic\u0103 teoria, evreii s-au \u00eendep\u0103rtat de aceste idei \u015fi de aceea s-a golit Rom\u00e2nia de evreime.<\/span><\/p>\n Baba<\/b>: Eu eram la facultate, la Bucure\u015fti, \u015fi mama era \u00een vizit\u0103 la mine. Eram pe strad\u0103, c\u00e2nd sirenele au \u00eenceput s\u0103 urle. A murit Stalin! Ne-am oprit timp de minute, pentru c\u0103 a murit Stalin.<\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Am intrat \u00een partid \u00een \u201945-\u201946. Devreme.<\/span><\/p>\n Prin \u201981-\u201982 a murit avocatul Friedl\u00e4nder,<\/span> <\/span>pre\u015fedintele Comunit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, \u015fi r\u0103posatul tat\u0103l t\u0103u a c\u0103utat un nou pre\u015fedinte. M-a \u00eentrebat pe mine dac\u0103 vreau s\u0103 devin pre\u015fedinte \u015fi am zis da, dar nu se poate, c\u0103 eu sunt membru de partid \u015fi nici nu am ajuns la pensionare. Ca s\u0103-i fac pe plac, m-am dus la secretarul municipal de partid \u015fi am dat exemplul situa\u0163iei de la Bra\u015fov, unde pre\u015fedintele Comunit\u0103\u0163ii era membru de partid. A\u015f fi vrut s\u0103 accept propunerea domnului prim-rabin. Tat\u0103l t\u0103u avea, din fericire, un renume bun \u00een Timi\u015foara, foarte bun, din toate punctele de vedere. Nu am primit un r\u0103spuns direct, dar secretara de la comitetul municipal de partid mi-a zis: \u201eTovar\u0103\u015ful prim- secretar a spus a\u015fa: Ori cu noi, ori cu ei\u201d . (R\u00e2dem<\/i>). Dar eu am ajutat Comunitatea prin munca pe care am avut-o la Uzina Electric\u0103. Am avut multe comenzi, repara\u0163ii, extinderi de cl\u0103diri… \u015ei toate le-am rezolvat repede \u015fi ieftin.<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Desp\u0103r\u0163ire cu lacrimi<\/b><\/span><\/p>\n Ali<\/b>: Eram un fel de director de \u015fantier, la Uzina Electric\u0103. Eu am fost drept cu toat\u0103 lumea. S-a lansat o ac\u0163iune de electrificare a tuturor satelor din jude\u0163, iar eu conduceam instalarea electricit\u0103\u0163ii \u00een toate satele din Banat. Am fost \u015fi decorat pentru asta. Colegii mei au avut o atitudine foarte corect\u0103 fa\u0163\u0103 de mine. Am avut o colaborare bun\u0103. Am avut un singur caz de antisemitism. Un \u015fef de grup\u0103 de lucru din Oravi\u0163a a scris o scrisoare c\u0103tre Securitate, \u00eempotriva mea. Cic\u0103 i-am t\u0103iat prima lui pentru nu \u015ftiu ce caz care s-a \u00eent\u00e2mplat pe zona lui. Nu numai c\u0103 a f\u0103cut reclama\u0163ie, dar a \u015fi scris: \u201eCe caut\u0103 jidanii \u00een Rom\u00e2nia, ce caut\u0103 \u00een conducere?\u201d Era lege contra antisemitismului, dar erai \u015fi nu erai pedepsit, era ca \u015fi acum \u00een Rom\u00e2nia \u015fi mai ales \u00een Ungaria<\/span>.<\/span><\/p>\n <\/span><\/p>\n Cu o zi \u00eenainte de a pleca din Rom\u00e2nia, colegii de lucru mi-au f\u0103cut o serbare de r\u0103mas bun \u015fi, la acea serbare, mi-au dat dou\u0103 poezii scrise pentru mine. Foarte frumoase poezii, chiar emo\u0163ionante. (E mi\u015fcat p\u00e2n\u0103 la lacrimi.<\/i>) Uite, cite\u015fte-le, c\u0103 eu nu pot!<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_gallery gallery_ids=”2196″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″][\/et_pb_gallery][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=”1_2,1_2″ gutter_width=”4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Inginerului Arnold Junger<\/b><\/span><\/span><\/p>\n Moment de plecare<\/i><\/b>(fragmente)<\/span><\/p>\n R\u0103m\u00e2ne-n amintire tot (…)<\/span><\/p>\n Iar dac\u0103 anii mai suport\u0103 \n \n \n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n La desp\u0103r\u0163ire de Junger Noi to\u0163i c\u00e2nd spunem Junger (…)<\/span><\/p>\n Dar prin munca ce-a depus (…)<\/span><\/p>\n \u015ei-a fost nevoit s\u0103 aleag\u0103 Aleg\u00e2nd aceast\u0103 cale Iar acum la desp\u0103r\u0163ire Dar a\u015fa a fost s\u0103 fie\n
\n
\n
\n
<\/span>Tot ce a cl\u0103dit cu noi
<\/span>Au fost \u015fi satisfac\u0163ii
<\/span>Au fost \u015fi insuccese
<\/span>Dar azi la desp\u0103r\u0163ire
<\/span>Cu fruntea sus el iese<\/span><\/p>\n
<\/span>\u015ei via\u0163a-i bun\u0103 \u015fi frumoas\u0103
<\/span>Noi vrem ca el s\u0103 nu ne uite
<\/span>Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc
<\/span>Ca s\u0103 mai vin\u0103 \u201eacas\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n
<\/i><\/b><\/span>(fragmente)<\/span><\/p>\n
<\/span>ne g\u00e2ndim la acel om
<\/span>ce a d\u0103inuit prin vremuri
ca un \u015fef de \u015fantier
<\/span>De la Prica a preluat
<\/span>f\u0103r\u0103 mult\u0103 ezitare
<\/span>un \u015fantier naufragiat
<\/span>\u015fi l-a pus pe picioare<\/span><\/p>\n
<\/span>de necazuri a sc\u0103pat
<\/span>\u015fi st\u0103tea cu fruntea sus
<\/span>c\u00e2nd era interogat<\/span><\/p>\n
<\/span>de\u015fi nu i-a fost u\u015for
<\/span>drumul pe care s\u0103 mearg\u0103
<\/span>de-acum spre viitor<\/span><\/p>\n
<\/span>nu prea roz\u0103 pentru el
<\/span>el le \u015ftie pe-ale sale
<\/span>\u015fi se duce \u00een Israel<\/span><\/p>\n
<\/span>to\u0163i ce-au fost \u00een jurul s\u0103u
<\/span>avem parc\u0103 \u00een sim\u0163ire
<\/span>g\u00e2ndul de p\u0103reri de r\u0103u<\/span><\/p>\n
<\/span>acum s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im