{"id":4607,"date":"2021-05-18T16:51:00","date_gmt":"2021-05-18T14:51:00","guid":{"rendered":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/?p=4607"},"modified":"2021-05-18T16:52:17","modified_gmt":"2021-05-18T14:52:17","slug":"amigo-meir","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/en\/amigo-meir\/","title":{"rendered":"Amigo Meir"},"content":{"rendered":"[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” subhead=”\u00eenceputul sec. al XVIII-lea, Timi\u015foara \u2013 d. Timi\u015foara” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”40px” _builder_version=”4.9.2″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” content_line_height=”2em” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]

<\/span><\/h3>\n

Pre\u015fedinte al comunit\u0103\u021bii sefarde. Comerciant<\/span><\/h3>[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]

Home<\/a> > Religious life<\/a> > Rabbis and personalities in the community life<\/a><\/p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”4608″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ hover_enabled=”0″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]

\n

S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie din Constantinopol care se stabilise la Timi\u015foara \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi evrei sefarzi la \u00eenceputul sec. al XVIII-lea. \u00cen 1716, anul \u00een care armata Monarhiei Habsburgice sub conducerea Prin\u021bului Eugen de Savoya a intrat \u00een Timi\u015foara, \u00een ora\u015f au r\u0103mas 465 de persoane, din care 144 erau evrei. <\/span><\/p>\n

Amigo, pre\u015fedintele comunit\u0103\u021bii sefarde din ora\u015f, era un om de vaz\u0103, bogat \u015fi generos, numit „el rey chico”, „t\u00e2n\u0103rul” rege. Carl Otto Graf von Haugwitz, care a vizitat ora\u015ful, l-a descris ca fiind „cel mai puternic \u015fi reputat negustor” \u00een ora\u015f. Diego d’Aguilar Moses Lopes Pereira, (1699-1759), evreu maran care revenise la iudaism, om de afaceri, protector \u015fi mecena al evreilor sefarzi, avea monopolul tabacului \u00een Austria, iar reprezentantul lui la Timi\u015foara era Amigo.<\/span><\/p>\n

Mul\u021bumit\u0103 interven\u021biei lui Diego d’Aguilar pe l\u00e2ng\u0103 regele \u015fi \u00eemp\u0103ratul Karl VI, domnitorul Monarhiei Habsburgice, evreii din Timi\u015foara au primit autoriza\u021bia de a folosi sala \u00een turnul por\u021bii „Eugeniu de Savoya” (fosta poart\u0103 turceasc\u0103 „Forforosa” pe care intrase Prin\u021b Eugeniu de Savoya la 13 octombrie 1716, c\u00e2nd i-a \u00eenvins pe turci) ca l\u0103ca\u015f de rug\u0103ciune. \u00centre 1739 \u2013 1754 \u015fi 1755 \u2013 1762, aici se rugau evreii timi\u015foreni. \u00cen 1778 exista deja cl\u0103direa, a\u015fa-numita „Casa Prin\u021b Eugeniu de Savoya”, str. Eugeniu de Savoya nr. 24, iar \u00een curte era poarta care s-a demolat complet ulterior.<\/span><\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, Amigo a ob\u021binut autoriza\u021bia regal\u0103 pentru construirea a dou\u0103 sinagogi, una a\u015fchenaz\u0103 \u015fi cealalt\u0103 sefard\u0103. Sinagogile erau cl\u0103diri de dimensiuni modeste, cu intrare din curte, nu din strad\u0103, \u00een cel\u0103lalt col\u021b al Judencarr\u00e9<\/i> (Judenhof<\/i>), str. M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\/str. Gheorghe Laz\u0103r, unde se ridic\u0103 \u00een prezent impun\u0103toarea cl\u0103dire a sediului Comunit\u0103\u021bii evreilor din Timi\u015foara. Autoriza\u021bia de construc\u021bie dateaz\u0103 din 1760, semnat\u0103 de rabinul Wolf Jakab, rabinul ambelor comunit\u0103\u021bi. Contractul a fost semnat de reprezentan\u021bii celor dou\u0103 comunit\u0103\u021bi, Mayer Amigo, David Teutesak \u015fi Salamon Politzer. Sinagogile au fost date \u00een folosin\u021b\u0103\u00a0 <\/span>\u00een 1762. <\/span><\/p>\n

Mayer Amigo locuia \u00eentr-o cl\u0103dire \u00een partea vestic\u0103 a imobilului actual de pe str. Eugeniu de Savoya nr. 9, col\u021b cu str. Mercy, unde e \u00eenregistrat ca proprietar \u00een 1752. \u00cen anii 1911-1912, casa a fost reconstruit\u0103 \u00een stil Secession, dup\u0103 proiectul arhitectului evreu Henrik Telkes, \u015fi este cunoscut\u0103 \u00een ora\u015f sub denumirea „Casa \u00c1goston G\u00e1lgon” sau „Casa cu coco\u015f”.<\/span><\/p>\n

Fiul lui Amigo, Josef, \u015fi fratele lui, Jehuda, precum \u015fi fiii celui din urm\u0103, Isaac \u015fi Menachem au continuat s\u0103 joace roluri importante \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii. <\/span><\/p>\n<\/blockquote>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]

Sources<\/b><\/span><\/p>\n