[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”Rabin Ernest Neumann, tat\u0103l meu” subhead=”De Getta Neumann” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Pentru mine era firesc s\u0103-mi admir \u015fi s\u0103-mi iubesc tat\u0103l; abia mai t\u00e2rziu am devenit con\u015ftient\u0103 de dimensiunea lui istoric\u0103.<\/span><\/p>\n [\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]<\/p>\n Home<\/a> > The history of Timi\u0219oara\u2019s Jews<\/a> > The second half of the 20th century<\/a><\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”5809,5810,5811,5812,5813,5814,5815,5816,5817″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Amintirea rabinului Ernest Neumann este un leit-motiv \u00een m\u0103rturiile pe care le-am consemnat (interviurile publicate \u00een Destine evreie\u015fti la Timi\u015foara<\/i>, n.red.), persoana lui fiind, mai bine de o jum\u0103tate de secol, punct de reper \u015fi element identitar pentru evreii transilv\u0103neni \u015fi \u00een special timi\u015foreni. Personalitate carismatic\u0103, el a fost respectat de to\u0163i, iubit de mul\u0163i. Pentru mine era firesc s\u0103-mi admir \u015fi s\u0103-mi iubesc tat\u0103l; abia mai t\u00e2rziu am devenit con\u015ftient\u0103 de dimensiunea lui istoric\u0103.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Ernest (Ern\u00f6) Neumann s-a n\u0103scut la 12 ianuarie 1917, la Ceica, Bihor, o a\u015fezare mic\u0103, \u00een care locuiau doar vreo 70 de familii de evrei, care aveau totu\u015fi un rabin, un haham<\/i> (m\u0103celar ritual) \u015fi un melamed <\/i>(profesor). Tat\u0103l lui, Wilhelm Neumann, un b\u0103rbat scund \u015fi \u00eendesat, cu ochi vioi \u015fi ageri, era cunoscut \u00een sat ca om de\u015ftept, bun, muncitor. Era administratorul unei mici fabrici de ghea\u0163\u0103 \u015fi al unei mori de ulei de floarea soarelui, care apar\u0163ineau fratelui s\u0103u din Oradea. Avere nu a f\u0103cut, dar a reu\u015fit s\u0103-\u015fi trimit\u0103 fiul la studii. Mama, Berta, era o femeie deosebit de frumoas\u0103, de la care tat\u0103l meu a mo\u015ftenit tr\u0103s\u0103turile regulate, nobile, ochii negri \u015fi str\u0103lucitori, \u0163inuta elegant\u0103. Familia ducea o via\u0163\u0103 religioas\u0103, dar nu ultra-ortodox\u0103; bunica mea nu a purtat peruc\u0103, dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu. C\u00e2nd eu aveam doi ani, \u00een 1951, bunicii mei au f\u0103cut alia<\/i> \u015fi, cu toate c\u0103 erau deja \u00een v\u00e2rst\u0103, s-au descurcat bine \u00een Israel, la Rishon Lezion, unde au deschis o mic\u0103 pr\u0103v\u0103lie de cafea. Mi-am rev\u0103zut bunicii 20 de ani mai t\u00e2rziu, \u00eentr-o cas\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni: bunica nu mai \u015ftia de ea, bunicul a avut c\u00e2teva momente de luciditate.<\/span><\/p>\n Ern\u00f6 este un b\u0103ie\u0163el vioi, cu prieteni de toate na\u0163ionalit\u0103\u0163ile, copii de \u0163\u0103rani, \u201eTudor \u015fi Jancsi \u015fi Her\u015fi\u201d, cum \u00eemi povestea tata. Se ca\u0163\u0103r\u0103 \u00een pomi s\u0103 culeag\u0103 cire\u015fe \u015fi mere, se duce la pescuit \u015fi, cel pu\u0163in o dat\u0103, se \u00eentoarce m\u00e2ndru acas\u0103 cu pe\u015fti\u015fori care se dovedesc a fi mormoloci de broasc\u0103! La heder<\/i> \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie \u00een ebraic\u0103, la v\u00e2rsta de patru ani. Poart\u0103 paies<\/i>, p\u00e2n\u0103 ce un frizer antisemit sau pus pe glume proaste i le tunde. B\u0103ie\u0163elul e tare nenorocit \u015fi alearg\u0103 acas\u0103, pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/span><\/p>\n Dup\u0103 cele patru clase primare la Ceica, frecventeaz\u0103 Gimnaziul Israelit Ortodox din Oradea, unde st\u0103 la unchiul lui. Diminea\u0163a \u00eenva\u0163\u0103 materiile prescrise pentru acest nivel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, dup\u0103-amiaza are ore de Talmud. Continu\u0103 la Liceul Rom\u00e2n Unit \u201eSamuil Vulcan\u201d din Beiu\u015f, un liceu cu renume \u00een Transilvania. Dotat cu o memorie excep\u0163ional\u0103, \u00eenv\u0103\u0163atul \u00eei vine u\u015for \u015fi exceleaz\u0103 \u00een materiile umaniste \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, cu toate c\u0103 unii profesori antisemi\u0163i fac tot posibilul s\u0103-i scad\u0103 notele. Cu colegii de clas\u0103 se \u00een\u0163elege \u00een general bine, dar atmosfera \u00eenveninat\u0103 a anilor \u201930 se repercuteaz\u0103 asupra rela\u0163iilor dintre tineri. \u00centr-o pauz\u0103, un grup de b\u0103ie\u0163i \u00eel \u00eenconjoar\u0103, \u00eei arunc\u0103 un palton peste cap, ca s\u0103 nu \u00eei recunoasc\u0103, \u015fi \u00eel lovesc, \u00eel bat. La \u00eent\u00e2lnirea de 40 de ani de la terminarea liceului, am v\u0103zut cum fo\u015ftii colegi s-au adunat \u00een jurul tatii \u015fi s-au scuzat, st\u00e2njeni\u0163i, pentru comportarea lor de atunci. Tata a sur\u00e2s bl\u00e2nd, a dat din cap \u00een\u0163eleg\u0103tor \u2012 r\u0103zbun\u0103tor nu a fost niciodat\u0103 \u2012, dar suferin\u0163a nu o uitase.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Ca adolescent, este deja un entuziast. Iube\u015fte literatura, declam\u0103 poezii cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare; este m\u00e2ndru c\u00e2nd c\u00e2\u015ftig\u0103 un premiu pentru recitarea poeziei Imn religios<\/i> de Vasile Alecsandri. La examenul de bacalaureat la Oradea, este clasat primul din 50 de absolven\u0163i. Visul lui este s\u0103 devin\u0103 avocat, pentru c\u0103 vrea s\u0103-i apere pe cei nedrept\u0103\u0163i\u0163i, ignor\u00e2nd c\u0103, a\u015fa cum remarca mai t\u00e2rziu mama, un avocat trebuie s\u0103-i apere \u015fi pe cei vinova\u0163i. Se zvone\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103, la Universitatea din Cluj, studen\u0163ii evrei sunt b\u0103tu\u0163i, a\u015fa c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la Seminarul Rabinic \u015fi la Univesitatea P\u00e1zm\u00e1ny P\u00e9ter din Budapesta, unde \u00ee\u015fi face doctoratul. Rabinatul, ales aproape din \u00eent\u00e2mplare, va deveni o voca\u0163ie, menirea vie\u0163ii lui.<\/span><\/p>\n \u00cen timpul studen\u0163iei leag\u0103 prietenii care vor dura o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, \u00een ciuda distan\u0163elor care se interpun ulterior: Nicolae (Miklos) Sch\u00f6nfeld, care devine rabin la Arad, apoi profesor \u00een Israel; Bela Fischer, rabin \u00een SUA; Zvi Asaria, rabin \u015fi istoric \u00een Israel \u015fi Germania. Este remarcat de colegi \u015fi de profesori pentru talentul s\u0103u oratoric. Unul dintre ace\u015ftia \u00eei spune: \u201eMag\u00e1nak arany van a tork\u00e1ban!<\/i>\u201d (Ave\u0163i aur \u00een g\u00e2t! (maghiar\u0103)<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n \u00cen septembrie 1940, Transilvania de Nord este ata\u015fat\u0103 Ungariei \u015fi, ca urmare, ca s\u0103 ajung\u0103 din Budapesta acas\u0103, la Beiu\u015f, care a r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia, Ern\u00f6 trebuie s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a cu ajutorul unor contrabandi\u015fti. Legionarii fiind la putere, era destul de primejdios. Ajuns cu bine, c\u00e2nd s-a urcat \u00een tren, un cet\u0103\u0163ean i-a zis: \u201eFace\u0163i loc lu\u2019 Domnu\u2019 P\u0103rinte, c\u0103 doar e popa de-al nostru\u201d \u2013 \u00eemi povestea tata r\u00e2z\u00e2nd. Avea p\u0103l\u0103rie neagr\u0103, o barb\u0103 scurt\u0103, neagr\u0103. A\u015fa ar\u0103ta…<\/span><\/p>\n Locuie\u015fte un timp la sora lui, Flori, la Bucure\u015fti, unde, \u00een ianuarie 1941, \u00eel prinde rebeliunea legionar\u0103. Dup\u0103 trei zile cumplite, dup\u0103 reprimarea rebeliunii \u015fi eliminarea lui Horia Sima, \u201eam f\u0103cut o plimbare pe str\u0103zile Dude\u015fti \u015fi V\u0103c\u0103re\u015fti, ca s\u0103 v\u0103d \u015fi eu urmele groazei \u2012 totul era jefuit, totul aruncat pe jos, sticl\u0103rie pretutindeni. \u00centr-un magazin era pus\u0103 o t\u0103bli\u0163\u0103: Din gre\u015feal\u0103 jefuit! Ulterior se va restitui<\/i>. Era un magazin de bijuterii. Asta voia s\u0103 spun\u0103 c\u0103 s-a crezut c\u0103 este un magazin, proprietate evreiasc\u0103, dar nu era, era al unui rom\u00e2n oarecare\u201d. Tata a sesizat comicul situa\u0163iei: legionarii \u201eonorabili\u201d se scuz\u0103 politicos pentru o infrac\u0163iune pe care o consider\u0103 justificat\u0103, \u00een numele unui codex moral care permite crimele rasiste.<\/span><\/p>\n La treizeci de zile (La 30 de zile – \u015eelo\u015fim<\/i>, \u00een ebraic\u0103 – dup\u0103 o \u00eenmorm\u00e2ntare, se \u0163ine un serviciu religios care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul perioadei oficiale de doliu) dup\u0103 rebeliune, asist\u0103 \u00een Templul Coral din Bucure\u015fti \u201ela un eveniment care mi-a influen\u0163at via\u0163a\u201d. Templul este plin de lume, iar \u015feful rabin de atunci, Alexandru \u015eafran, \u0163ine o cuv\u00e2ntare, evoc\u00e2nd masacrul, devastarea \u015fi durerea: \u201e…\u015fi b\u0103ncile pl\u00e2ngeau! A fost ceva cutremur\u0103tor…\u201d Tr\u0103irile din acea iarn\u0103 a anului 1941, figura rabinului \u015eafran \u00eel marcheaz\u0103 pentru toat\u0103 via\u0163a \u015fi, din acel moment, Ernest Neumann \u00ee\u015fi asum\u0103 misiunea de rabin.<\/span><\/p>\n La 3 aprilie 1941 intr\u0103 \u00een serviciul Comunit\u0103\u0163ii timi\u015forene, pe postul de rabin r\u0103mas vacant dup\u0103 decesul rabinului Jakab Singer (1867-1939), rabin erudit, autor al unor lucr\u0103ri despre evreimea timi\u015forean\u0103. Pe vremea aceea, Comunitatea era mare, 13.000 de membri, cu mai multe sinagogi \u015fi \u015fcoli. Pentru a avea dreptul s\u0103 practice rabinatul \u00een Rom\u00e2nia, tata d\u0103 un examen de capacitate pentru no\u0163iuni de limba rom\u00e2n\u0103, istorie, geografie \u015fi drept, pe l\u00e2ng\u0103 materialul iudaic. Din comisie face parte \u015fi dr. Alexandru \u015eafran.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Pred\u0103 religie \u015fi istoria evreilor la Liceul Israelit \u015fi \u0163ine predici \u00een sinagogi, mai cu seam\u0103 \u00een Sinagoga din Fabrik, care va deveni \u201esinagoga lui\u201d timp de zeci de ani. \u00cen 3 august 1941 se instaureaz\u0103 dictatura antonescian\u0103, iar m\u0103surile antisemite cad grindin\u0103. To\u0163i tinerii care au \u00eemplinit v\u00e2rsta de 18 ani sunt obliga\u0163i s\u0103 se adune \u00een Arena \u201eElectrica\u201d, de l\u00e2ng\u0103 Gara Mic\u0103 din Timi\u015foara, \u015fi sunt repartiza\u0163i \u00een lag\u0103re de munc\u0103 for\u0163at\u0103. Unii ajung la T\u00e2rgu Jiu, al\u0163ii la Lipova, la Piatra Olt, P\u00e2ncota, Turnu Severin, Doaga. Tata e repartizat \u00een lag\u0103rul de munc\u0103 de la Filia\u015fi, dar este eliberat dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, prin interven\u0163iile Comunit\u0103\u0163ii.<\/span><\/p>\n Este o situa\u0163ie foarte grea. Lumea \u00een care evreii aveau un rost se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. Spectrul deport\u0103rii terorizeaz\u0103 \u00eentreaga comunitate. B\u0103rba\u0163ii sunt \u00een deta\u015famente de munc\u0103 for\u0163at\u0103, familiile o duc foarte greu. \u00cempreun\u0103 cu dr. Ligeti, pre\u015fedintele Comunit\u0103\u0163ii, Ernest Neumann merge \u00een toate templele \u015fi \u0163ine cuv\u00e2nt\u0103ri de \u00eencurajare. Dup\u0103 15 ani, scrie: \u201eEu \u00eemi f\u0103ceam datoria cu elan tineresc \u015fi mult\u0103 exigen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de mine \u00eensumi, fa\u0163\u0103 de \u00eendatoririle mele\u201d. A\u015fa va fi s\u0103 fie p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n C\u00e2teva momente din acea perioad\u0103, pe care le aminte\u015fte cu o ocazie sau alta:<\/span><\/p>\n \u015eavuot<\/i> 1942. \u201e\u00cempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva credincio\u015fi m\u0103 apropii de intrarea templului din Cetate, dar nu putem intra. Huligani arunc\u0103 cu ou\u0103 stricate, templul r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis \u00een cele dou\u0103 zile de s\u0103rb\u0103toare. Jigniri \u015fi umilin\u0163e! Locuin\u0163ele au devenit loc de refugiu, dar \u015fi \u00eenchisoare.\u201d<\/span><\/p>\n Sunt ani \u00een care se opune rezisten\u0163\u0103 prin organiza\u0163ii de ajutorare, cum au fost Ap\u0103rarea Patriotic\u0103, <\/i>la care particip\u0103, \u015fi prin p\u0103strarea ritului iudaic \u00een ciuda interdic\u0163iilor, ca \u00een 1942 \u015fi 1943, c\u00e2nd se interzice fabricarea azimei. Cu toate c\u0103 era riscant, se \u00eenjghebeaz\u0103 un cuptor \u00een cartierul de periferie Mehala \u015fi se preg\u0103te\u015fte azim\u0103, 400 de grame de persoan\u0103, pentru cei care vor s\u0103 p\u0103streze datina de Pesah. \u00cen expuneri publice \u00eendr\u0103zne\u0163e, rabinul Neumann critic\u0103 regimul, risc\u00e2nd s\u0103 fie denun\u0163at. Are \u00een buzunar manuscrisul unei asemenea cuv\u00e2nt\u0103ri, c\u00e2nd este arestat de un poli\u0163ist, dar, din fericire, nu este perchizi\u0163ionat \u015fi este l\u0103sat liber. \u00cen textul respectiv ar\u0103ta \u201ec\u0103 ceea ce se petrece e absolut inuman \u015fi c\u0103 noi nu trebuie s\u0103 ne pierdem curajul, pentru c\u0103 istoria noastr\u0103 nu con\u0163ine doar un singur episod de acest fel, ci c\u0103 fiecare fil\u0103 a istoriei poporului nostru e \u00eembibat\u0103 de lacrimi \u015fi s\u00e2nge.\u201d \u015ei \u00eel citeaz\u0103 pe profetul Ie\u015faiahu (Isaia) 26:20:<\/span><\/p>\n \u201eDu-te, poporul meu, intr\u0103 \u00een odaia ta \u015fi \u00eencuie u\u015fa dup\u0103 tine, ascunde-te c\u00e2teva clipe, p\u00e2n\u0103 va trece m\u00e2nia\u201d.<\/span><\/p>\n \u0162ine cuv\u00e2nt\u0103ri fulminante, se d\u0103ruie\u015fte trup \u015fi suflet misiunii de a consola \u015fi a \u00eencuraja.<\/span><\/p>\n \u00centr-un accident, \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103 for\u0163at\u0103, mor doi tineri de 18-19 ani: Weingew\u00fcrtz \u015fi Putman. La \u00eenmorm\u00e2ntare sunt 2.000 de oameni care niciodat\u0103 nu vor uita aceast\u0103 tragedie \u015fi cuvintele t\u00e2n\u0103rului rabin.<\/span><\/p>\n Ernest Neumann este un entuziast \u015fi un pasionat prin temperament, iar evenimentele istorice \u00eel \u00eent\u0103resc \u00een credin\u0163a c\u0103 etica iudaic\u0103 \u015fi dorin\u0163a de a \u00eenvinge r\u0103ul prin ra\u0163iune \u015fi bun\u0103tate sunt mijloace de rezisten\u0163\u0103 disponibile \u015fi eficace. Nu \u00ee\u015fi pierde \u00eencrederea \u00een oameni. C\u00e2nd poveste\u015fte despre anii r\u0103zboiului, nu uit\u0103 s\u0103 aminteasc\u0103 de \u201eoamenii de treab\u0103\u201d. Ca \u015fi al\u0163ii, g\u0103se\u015fte pe cineva care \u00eei permite s\u0103 vin\u0103 la el acas\u0103, s\u0103 asculte BBC-ul \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u201e…ca s\u0103 fiu \u00een contact cu lumea, ca s\u0103 am motive, la \u00eenceput, de disperare, \u015fi mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce s-a \u00eentors situa\u0163ia de pe frontul de Est, de \u00eencurajare a elevilor \u015fi a enoria\u015filor mei\u201d. La orele de religie aga\u0163\u0103 pe tabl\u0103 o hart\u0103 pe care urm\u0103re\u015fte mersul frontului, \u00eempreun\u0103 cu elevii de care-l despart doar c\u00e2\u0163iva ani.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n 23 august 1944 este, pentru comunitate, ziua eliber\u0103rii din toate punctele de vedere. \u201eAm redevenit oameni!\u201d, exclam\u0103 rabinul, profesorul, jurnalistul, evreul Neumann.<\/span><\/p>\n Experien\u0163a anilor 1940-45, grefat\u0103 pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura biblic\u0103 \u015fi talmudic\u0103, i-au creat tiparul g\u00e2ndirii. Nu o dat\u0103 spune: \u201eAsta nu se poate uita niciodat\u0103\u201d. Este animat de idealul comunist, sper\u00e2nd c\u0103 \u201evia\u0163a de paria de care am avut parte a luat sf\u00e2r\u015fit \u015fi c\u0103 zorii unei vie\u0163i demne au ap\u0103rut \u015fi \u00een ceea ce ne prive\u015fte\u201d. M\u0103rturise\u015fte cu candoare: \u201eNu le d\u0103deam crezare acelor ofi\u0163eri sovietici care ne atr\u0103geau aten\u0163ia: \u00abNu r\u0103m\u00e2ne\u0163i aici, pentru c\u0103 noi \u015ftim ce \u00eenseamn\u0103 comunismul\u00bb. Noi le-am spus: \u00abNu \u015ftim cum e la voi, dar noi vrem s\u0103 construim o alt\u0103 via\u0163\u0103, bazat\u0103 pe dreptate social\u0103, pe dragoste de om, pe apropiere uman\u0103, pe fr\u0103\u0163ietate, elimin\u00e2nd ura, discriminarea rasial\u0103 sau de orice fel\u00bb.\u201d \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, public\u0103 articole \u00een ziarele \u201eLupta patriotic\u0103\u201d, \u201eBanatul\u201d \u015fi altele.<\/span><\/p>\n Dar dup\u0103 doar c\u00e2\u0163iva ani se dezmetice\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 speran\u0163a a fost de\u015fart\u0103.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n \u00cen 1946 o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe mama. Edit Fuchs, n\u0103scut\u0103 \u00een 1921, era din Sighet, or\u0103\u015felul pitoresc din nordul Transilvaniei, unde se vars\u0103 Iza \u00een Tisa \u015fi mun\u0163ii \u00eemp\u0103duri\u0163i nu sunt departe. Casa familial\u0103 era pe strada principal\u0103, unde se afla \u015fi magazinul de textile care era locul de munc\u0103 \u015fi sursa de venit. P\u0103rin\u0163ii mamei mele, Eugen \u015fi Sara, erau evrei ortodoc\u015fi, cu \u015fase copii \u015fi cu gospod\u0103rie ca\u015fer<\/i>. Copiii cre\u015fteau totu\u015fi destul de liber, a\u015fa c\u0103 nu s-au sfiit s\u0103 ascund\u0103 peruca bunicii care a fost astfel nevoit\u0103 \u2012 prea sup\u0103rat\u0103 nu a fost! \u2012 s\u0103 renun\u0163e la ea. Via\u0163a era frumoas\u0103 \u015fi vesel\u0103 la Sighet, cu petreceri, dans \u015fi concerte de pian \u00een cas\u0103, cu excursii \u00een mun\u0163i, cu schiat iarna \u015fi cu baie \u00een r\u00e2u, vara.<\/span><\/p>\n \u00cen 1944, familia Fuchs \u2013 p\u0103rin\u0163ii cu Edit, cu Zseni, sora ei mai mare, cu Moi\u015fi, fratele ei iubit, student la drept, cu Ottika, fratele cel mai mic, au cobor\u00e2t din vagoane la Auschwitz. Edit, 23 de ani, era la bra\u0163ul mamei ei. Un ofi\u0163er cu alur\u0103 elegant\u0103, cu m\u0103nu\u015fi albe, indica direc\u0163ia \u00een care s\u0103 mearg\u0103, la dreapta sau la st\u00e2nga. Era dr. Mengele, \u201e\u00eengerul mor\u0163ii\u201d. Mama \u015fi fiica au pornit-o \u00eentr-un sens, dar ofi\u0163erul le-a separat \u015fi a trimis-o pe fiic\u0103 \u00een direc\u0163ia opus\u0103. Le-a venit greu s\u0103 se despart\u0103…<\/span><\/p>\n Edit \u00ee\u015fi pierde tat\u0103l, mama \u015fi doi fra\u0163i. Se \u00eentoarce la Sighet, \u00een casa p\u0103r\u0103sit\u0103, golit\u0103 de vecini. La Timi\u015foara, \u00eentr-un cerc de prieteni, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Ern\u00f6 care este atras de t\u00e2n\u0103ra frumu\u015fic\u0103, vioaie \u015fi inimoas\u0103, cu sim\u0163 pentru poezie, dar \u015fi pentru via\u0163a practic\u0103. Edit este cucerit\u0103 de t\u00e2n\u0103rul frumos, cu alur\u0103 romantic\u0103 \u015fi cu aur\u0103 de idealist, care \u00eei recit\u0103 versuri \u015fi \u00eei \u0163ine prelegeri despre iudaism \u015fi politic\u0103. Se c\u0103s\u0103toresc \u00een 9 mai 1948. Nunta va fi ca \u00een basme: o pereche superb\u0103, \u00een Sinagoga din Fabrik, tixit\u0103 de lume, vreo 2.000 de oameni. Pentru Edit \u015fi Ern\u00f6 data evoc\u0103 ziua capitul\u0103rii Germaniei naziste din 9 mai 1945, a\u015fa c\u0103, pentru ei, 9 va r\u0103m\u00e2ne toat\u0103 via\u0163a cifra care aduce noroc. Era o zi cu soare, timpuri grele, dar \u00eenc\u0103 totul era posibil \u015fi oamenii erau optimi\u015fti, credeau \u00eentr-un mai bine<\/i>.<\/span><\/p>\n \u00cen diminea\u0163a zilei de 10 mai, la Herculane, Edit are surpriza s\u0103-\u015fi vad\u0103 so\u0163ul devor\u00e2nd un kilogram de cire\u015fe, isprav\u0103 care a r\u0103mas proverbial\u0103 \u015fi repetat\u0103 de mai multe ori \u00een timpul c\u0103sniciei.<\/span><\/p>\n Peste nou\u0103 luni am sosit eu. Am avut mereu sentimentul c\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei gravitau \u00een jurul meu, dar uneori le surprindeam privirile complice, \u00een\u0163elegerea trainic\u0103 dintre ei. C\u00e2nd tata venea acas\u0103 de la sinagog\u0103 sau de la birou, se anun\u0163a din casa sc\u0103rii prin fluierat \u015fi chiote, iar mama str\u0103lucea c\u00e2nd \u00eel vedea. Le aud \u00eenc\u0103 r\u00e2sul, acel fou rire<\/i> care izbucne\u015fte f\u0103r\u0103 motiv, din preaplinul bucuriei de a tr\u0103i \u015fi de a fi \u00eempreun\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cen 1951, imediat dup\u0103 ce bunicii au plecat \u00een Israel, cortina de fier cade, iar noi, \u00eenscri\u015fi pentru plecare, r\u0103m\u00e2nem. \u00cen 1958, iarna, pe drumul spre cas\u0103 de la o \u015fedin\u0163\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii la \u015fcoala mea, tata alunec\u0103 \u015fi cade. Opera\u0163ia \u00een urma fracturii de femur este un e\u015fec, va trebui repetat\u0103… \u00cel v\u0103d pe tata cum merge \u00een c\u00e2rje, apoi cu baston, num\u0103r\u0103 pa\u015fii, \u00eencearc\u0103 s\u0103 lungeasc\u0103 treptat traseul, stoic, demn. Apoi face temele de cas\u0103 cu mine.<\/span><\/p>\n \u00cemi amintesc de pasul lui agil \u015fi rapid, de cum m-a purtat pe umeri, de excursiile \u00een mun\u0163i, la Lacul Ro\u015fu, unde ne petreceam vacan\u0163a \u00een vila Federa\u0163iei, de cum juca fotbal \u015fi ping-pong. Dar de la v\u00e2rsta de 41 de ani, urm\u0103rile grave ale acestui accident sunt un handicap. Altfel, poate am fi \u00eencercat din nou s\u0103 plec\u0103m…<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Tata este foarte ata\u015fat de Israel. Diminea\u0163a \u015fi seara, ascult\u0103 \u015ftirile la Europa Liber\u0103, la Radio Israel, urm\u0103re\u015fte fiecare eveniment cu \u00eengrijorare. C\u00e2nd Dani are 6 ani, p\u0103rin\u0163ii mei vor s\u0103 fie primii care s\u0103-i arate Israelul. Dup\u0103 sejurul \u00een \u0163ar\u0103, b\u0103ie\u0163elul meu mi-a povestit nedumerit cum bunicii \u00eei ar\u0103tau solda\u0163ii israelieni, cu m\u00e2ndrie \u015fi admira\u0163ie. Abia mai t\u00e2rziu a \u00een\u0163eles ce a \u00eensemnat priveli\u015ftea tinerilor \u00een uniform\u0103 \u015fi \u00eenarma\u0163i, pentru ei, care fuseser\u0103 neputincio\u015fi \u00een fa\u0163a terorii \u015fi a voin\u0163ei nazi\u015ftilor de a-i nimici.<\/span><\/p>\n \u00cen ciuda handicapului, tata a \u00eencercat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 normal. Elevii lui \u00ee\u015fi aduc aminte cum juca ping-pong cu ei \u00een taberele de var\u0103. Daniel \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00eenduio\u015fat cum, la 5 ani\u015fori, tr\u0103gea la poarta pe care bunicul lui o ap\u0103ra cu bastonul. Tata nu se cru\u0163a \u015fi participa la toate activit\u0103\u0163ile. Pentru el era un principiu s\u0103 nu \u00eentristeze pe nimeni; l-am auzit f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi repro\u015furi c\u0103 a fost \u201eursuz\u201d, c\u0103 poate a sup\u0103rat pe cineva.<\/span><\/p>\n An dup\u0103 an, de Ro\u015f Ha\u015fana \u015fi Iom Kipur, mergea la bra\u0163ul mamei, bine\u00een\u0163eles pe jos, a\u015fa cum cere datina, din Sinagoga din Fabrik \u00een Sinagoga din Cetate, pentru ca \u00een ambele l\u0103ca\u015furi de rug\u0103ciune s\u0103 r\u0103sune mesajul rabinului \u015fi serviciul divin s\u0103 fie s\u0103rb\u0103toresc. \u00cemi ar\u0103ta uneori palma cu pielea ro\u015fie cu b\u0103t\u0103turi, cu z\u00e2mbetul pe buze, c\u0103ci nu a procedat sub nicio constr\u00e2ngere, \u00een afara celei interioare. Spune tata undeva: \u201e…nu m-am cru\u0163at nici fizic, nici spiritual, at\u00e2t pe plan local, c\u00e2t \u015fi vizit\u00e2nd periodic, c\u00e2nd unele, c\u00e2nd altele dintre comunit\u0103\u0163ile din Banat, Ardeal \u015fi Oltenia, cele mai multe deplas\u0103ri f\u0103c\u00e2ndu-le cu trenul, uneori \u00een condi\u0163ii cu totul vitrege\u201d.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n \u00cen primii lui ani de rabinat formeaz\u0103 un \u201etriumvirat\u201d \u00eempreun\u0103 cu capul Bisericii Ortodoxe, Nicolae Corneanu, \u015fi cu Sebastian Kr\u00e4uter, episcopul catolic, m\u00e2na\u0163i de \u201ehot\u0103r\u00e2rea ca, prin mijlocirea credin\u0163ei \u00een acela\u015fi unic Dumnezeu, s\u0103 facem pe to\u0163i p\u0103stori\u0163ii no\u015ftri s\u0103 devin\u0103 o familie unitar\u0103, \u0163in\u00e2nd seam\u0103 de adev\u0103rul eviden\u0163iat de profetul Maleahi: <\/span><\/p>\n \u201eOare nu avem cu to\u0163ii acela\u015fi P\u0103rinte ceresc, oare nu acela\u015fi Dumnezeu ne-a creat pe to\u0163i?\u201d (Maleahi 2:10)<\/span><\/p>\n De Cr\u0103ciun, Anul Nou \u015fi Pa\u015fti, se \u0163inea o recep\u0163ie \u00een vila Mitropoliei, unde se \u00eentruneau lumea clerical\u0103 \u015fi floarea municipalit\u0103\u0163ii \u015fi intelectualit\u0103\u0163ii timi\u015forene. Tata \u00ee\u015fi avea locul rezervat \u00een fotoliul Biedermeyer, la m\u0103su\u0163a la care mitropolitul se instala pe canapea. Pe o t\u0103vi\u0163\u0103 erau mici sandvi\u015furi cu br\u00e2nz\u0103 \u015fi ro\u015fii, preg\u0103tite special pentru el, \u0163in\u00e2ndu-se cont de restric\u0163iile alimentare ale ca\u015frutului. Zeci de ani, rabinul Neumann a fost ma\u00eetre de c\u00e9r\u00e9monie<\/i> la Mitropolie, adic\u0103 el \u00eel desemna pe cel care urma s\u0103 ia cuv\u00e2ntul la \u00eentrunirile festive, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 nu neglijeze niciun cult, nicio persoan\u0103. A reprezentat ob\u015ftea evreilor \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t omul de pe strad\u0103 \u00eel considera \u201erabinul nostru\u201d. Tot ora\u015ful \u00eel cuno\u015ftea \u015fi \u00eel respecta; \u015fi, prin el, comunitatea pe care o reprezenta.<\/span><\/p>\n Era foarte apropiat de mitropolitul Nicolae, ceva mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t el, \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea cu el o larg\u0103 \u00een\u0163elegere a mesajului biblic \u015fi un spirit de deschidere spre cel\u0103lalt. \u00cemi amintesc, aveam opt-nou\u0103 ani, c\u0103 mitropolitul a dat curs unei invita\u0163ii la noi acas\u0103. Am cinat \u00eentr-o ambian\u0163\u0103 destins\u0103 de prietenie. \u00cenalt Prea Sfin\u0163itul era cald fa\u0163\u0103 de mama \u015fi de mine, cred c\u0103 \u00eei pl\u0103cea familia noastr\u0103. Iar tata era, cum \u00eei era felul, un prieten bun, pu\u0163in naiv, \u00eencrez\u0103tor, sensibil.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Ernest Neumann cuno\u015ftea pe fiecare \u00een parte \u015fi era al\u0103turi de fiecare \u00een momentele cele mai importante din via\u0163\u0103, de la Brit Mila<\/i> la doliu, dar \u015fi \u00een via\u0163a de toate zilele. A dat din imensa lui dragoste de oameni, din puterea lui de a \u00eensufle\u0163i, de a transmite din elanul lui propriu \u2013 \u015fi a fost r\u0103spl\u0103tit cu generozitate. Privesc inscrip\u0163iile gravate pe cadouri \u2012 o pl\u0103cu\u0163\u0103 de argint, o cup\u0103, o tav\u0103 \u2012 primite de la colaboratorii lui: \u201eBunului nostru prieten\u201d, \u201eIubitului nostru rabin\u201d, \u201eCu mult\u0103 dragoste\u201d. \u201eNumai cine e \u00eensufle\u0163it poate s\u0103 \u00eensufle\u0163easc\u0103\u201d, spunea tata; \u015fi, probabil, astfel se explic\u0103 afec\u0163iunea pe care a trezit-o \u00een at\u00e2\u0163ia oameni. Dar mai era ceva, ceva inefabil: un dar aparte, farmec, talent, carism\u0103…<\/span><\/p>\n A r\u0103mas fidel idealurilor tinere\u0163ii. \u201eDac\u0103 drum de via\u0163\u0103 absolut rectiliniu nu exist\u0103, \u00een tot cazul o linie dreapt\u0103 leag\u0103 primele mele predici de cele din ultimii ani. Visele pe care am \u00eendr\u0103znit s\u0103 le \u0163es, la \u00eenceput, nu f\u0103r\u0103 risc, privind realizarea utopiilor viziunilor profetice, schi\u0163\u00e2nd epoca mesianic\u0103, \u00een care nu va mai fi nedreptate, oprimare, om superior \u015fi om inferior, c\u00e2nd focul dragostei de om va cuprinde toat\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, pe care nici cea mai \u00eenvolburat\u0103 cascad\u0103 nu o va putea stinge, pot fi reg\u0103site \u015fi \u00een predicile recent rostite, ne\u00eencet\u00e2nd s\u0103 propov\u0103duiesc c\u0103 noi, fii ai poporului martirizat, \u00een pofida tuturor decep\u0163iilor, trebuie s\u0103 credem, cu o credin\u0163\u0103 ferm\u0103, c\u0103 va veni vremea c\u00e2nd \u00een inima \u015fi cugetul fiec\u0103rui om va fi \u00eencrustat\u0103 perla perlelor preceptelor, acel: \u00abS\u0103-l iube\u015fti pe semenul t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u00bb, comandament superior care va c\u0103l\u0103uzi via\u0163a fiec\u0103rui om. \u015ei c\u0103 acest crez, aceast\u0103 speran\u0163\u0103 invit\u0103, \u00eentre altele, la respectarea \u00eentocmai a interdic\u0163iei Torei noastre: \u00abS\u0103 nu cuno\u015fti r\u0103zbunare \u015fi s\u0103 nu \u0163ii sup\u0103rare\u00bb.\u201d Motto-ul lui era fraza din profetul Amos, pe care o citeaz\u0103 des: \u201eC\u0103uta\u0163i binele, \u015fi nu r\u0103ul, ca s\u0103 tr\u0103i\u0163i.\u201d<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n \u00cen decembrie 1989, dup\u0103 r\u0103sturnarea regimului dictatorial al lui Ceau\u015fescu, se \u0163ine un serviciu religios \u00een Pia\u0163a Victoriei, \u00een fa\u0163a Catedralei. Se str\u00e2ng mii \u015fi mii de oameni. Rabinul Neumann d\u0103 glas emo\u0163iei imense care a cuprins pe toat\u0103 lumea. Este un discurs extraordinar, \u0163inut de un om care vibreaz\u0103 cu semenii lui \u015fi st\u0103p\u00e2ne\u015fte arta de a le formula g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele.<\/span><\/p>\n \u00cen 1994, mama se stinge din via\u0163\u0103. Tata \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eenving\u0103 triste\u0163ea \u015fi singur\u0103tatea, redubl\u00e2ndu-\u015fi activitatea \u00eentr-o comunitate care se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Zece ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd l-am pierdut \u015fi pe el, Daniel a reu\u015fit s\u0103 redea \u00een modul cel mai nimerit ceea ce a \u00eensemnat tata, bunicul, Apu al nostru, pentru noi.<\/span><\/p>\n \u201eBunicul m-a \u00eenv\u0103\u0163at multe. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd vorbeam la telefon, \u00een fiecare zi pe care am petrecut-o \u00eempreun\u0103, mi-a repetat c\u0103 trebuie s\u0103 studiez. Trebuie s\u0103 fac binele \u015fi s\u0103 fiu util societ\u0103\u0163ii. S\u0103 fiu un bun evreu. Iudaismul, principiile sale etice \u015fi tradi\u0163ia joac\u0103 \u015fi vor juca un rol central \u015fi \u00een via\u0163a mea.<\/span><\/p>\n R\u00e2sul \u015fi candoarea lui ne lipsesc acum. Ca de pild\u0103 ast\u0103zi, o zi \u00eensorit\u0103 de iunie, c\u00e2nd mama \u00eemi atrage aten\u0163ia asupra cire\u015felor care lucesc, ro\u015fii, \u00een pom. Unde r\u0103m\u00e2ne bucuria de a-l chema pe bunicul meu la telefon, pentru a-i auzi \u00eenc\u00e2ntarea la aceast\u0103 veste? Entuziasmul lui fa\u0163\u0103 de lucrurile m\u0103runte ale vie\u0163ii st\u00e2rnea \u00een noi mai mult\u0103 pl\u0103cere dec\u00e2t realitatea \u00eens\u0103\u015fi. Mai presus de toate iradia vitalitate, bucuria de a tr\u0103i…<\/span><\/p>\n Era un om plin de via\u0163\u0103. \u00cemi voi aminti \u00eentotdeauna gesturile \u015fi expresia fe\u0163ei lui. Cum \u00eei str\u0103luceau ochii, plini de focul convingerilor sale, c\u00e2nd \u0163inea o cuv\u00e2ntare. Capul s\u0103u de\u015ftept, atent, u\u015for aplecat pe o parte, c\u00e2nd asculta pe cineva. Marea enervare \u015fi trepida\u0163ie, c\u00e2nd \u00eei era team\u0103 s\u0103 ajung\u0103 prea t\u00e2rziu undeva, cu toate c\u0103 avea o jum\u0103tate de or\u0103 avans. Gestul lui larg de apreciere, c\u00e2nd savura o felie de pepene ro\u015fu.<\/span><\/p>\n Felul de a reac\u0163iona at\u00e2t de intens la detaliile vie\u0163ii era tipic pentru Apu. Pentru bunicul meu, via\u0163a era \u00eentotdeauna ceva minunat \u015fi fiecare zi era important\u0103 \u015fi nou\u0103. Via\u0163a nu devenise pentru el niciodat\u0103 o rutin\u0103, de aceea nu a devenit niciodat\u0103 b\u0103tr\u00e2n.\u201d<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px”]<\/p>\n Text publicat \u00een Destine evreie\u015fti la Timi\u015foara<\/i>, Getta Neumann. Editura Hasefer Bucure\u015fti, 2014, Edi\u021bia II \u00een 2018<\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”Rabin Ernest Neumann, tat\u0103l meu” subhead=”De Getta Neumann” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″] Pentru mine era firesc s\u0103-mi admir \u015fi s\u0103-mi iubesc tat\u0103l; abia mai t\u00e2rziu am devenit con\u015ftient\u0103 de dimensiunea lui istoric\u0103. [\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":5810,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"1080","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-5808","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-repere-istorice"],"yoast_head":"\n\n
\n
\n
***<\/h3>\n
\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n
***<\/h3>\n
\n