[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.1″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em”][\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]<\/p>\n
Home<\/a> > The history of Timi\u0219oara\u2019s Jews<\/a> > The second half of the 20th century<\/a><\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”5828,5831,5833,5832″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n \u00centr-o sear\u0103 din aprilie 2012, \u00een sala festiv\u0103 \u201eRabin dr. Ernest Neumann\u201d, la sediul Comunit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, personalit\u0103\u0163i cunoscute din ora\u015f \u015fi membri ai Comunit\u0103\u0163ii \u015fi-au amintit de cel care a fost o figur\u0103 emblematic\u0103 a evreimii timi\u015forene, model \u015fi prieten apropiat. Interpretarea duioas\u0103 a unor piese muzicale, de c\u0103tre artista violoncelist\u0103 Alexandra Gu\u0163u, a contribuit la atmosfera nostalgic\u0103 a serii.<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Ne afl\u0103m \u00een cea de-a \u015fasea zi a s\u0103rb\u0103torii de Pesah \u015fi ne \u00eent\u00e2lnim ast\u0103zi al\u0103turi de fiica regretatului nostru rabin, dr. Ernest Neumann, \u015fi al\u0103turi de numero\u015fi prieteni de o via\u0163\u0103 ai domniei sale, din diferite genera\u0163ii, ca s\u0103 ne amintim de aceast\u0103 important\u0103 personalitate, nu doar a comunit\u0103\u0163ii, ci \u015fi a urbei timi\u015forene. <\/span><\/p>\n De c\u00e2nd nu \u00eel mai avem printre noi, de opt ani, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim de Pesah \u00eei sim\u0163im lipsa, a\u015fa cum o sim\u0163im \u015fi cu alte ocazii. (…) Dup\u0103 pierderea so\u0163iei, Getta, fiica sa, \u015fi nepotul lui, Dani, i-au r\u0103mas fiin\u0163ele cele mai apropiate \u015fi dragi.<\/span><\/p>\n <\/i><\/span><\/p>\n Luciana Friedmann, pre\u015fedinta Comunit\u0103\u0163ii Evreilor din Timi\u015foara<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Acum opt ani, \u00een luna aprilie, cu pu\u0163ine zile \u00eenainte de seara de seder<\/i> de Pesah, tata a fost internat la spital. Au sosit serile de seder<\/i>, primele dou\u0103 seri de Pa\u015fti, c\u00e2nd rememor\u0103m istoria ie\u015firii din Egipt \u015fi celebr\u0103m libertatea prin povestiri, c\u00e2ntece \u015fi o cin\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103. Dup\u0103 zeci \u015fi zeci de ani de zile, a fost prima oar\u0103 c\u00e2nd rabinul Ernest Neumann nu a fost prezent. \u00cen cele c\u00e2teva momente de luciditate \u00eenainte de a ne p\u0103r\u0103si, m-a \u00eentrebat c\u00e2nd va fi seara de seder<\/i>. C\u00e2nd i-am r\u0103spuns c\u0103 a trecut, a f\u0103cut un gest u\u015for cu m\u00e2na \u015fi a spus, cu privirea pierdut\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtare: \u201eAm fost pe-acolo\u201d. A fost pe atunci cu noi \u00een g\u00e2nd \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie \u00een amintirea noastr\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cemi amintesc de serile de seder<\/i> de la noi de acas\u0103. \u00centindeam o mas\u0103 lung\u0103, mama preg\u0103tea m\u00e2nc\u0103rurile tradi\u0163ionale, veneau prieteni, era o ambian\u0163\u0103 de veselie, de apropiere sufleteasc\u0103, de familie. Tata era a\u015fezat comod pe perne de puf, a\u015fa cum cere datina, c\u0103ci s\u0103rb\u0103torim eliberarea din robie, nu mai suntem sclavi, suntem liberi \u015fi st\u0103p\u00e2ni pe soarta noastr\u0103. Afikoman<\/i>-ul, foaia de ma\u0163a<\/i> necesar\u0103 pentru a continua seder<\/i>-ul dup\u0103 cin\u0103, era l\u00e2ng\u0103 tata, dar obiceiul este ca mezinul familiei s\u0103 reu\u015feasc\u0103 de fiecare dat\u0103 s\u0103-l \u015fterpeleasc\u0103, iar eu intram \u00een acest joc complice \u015fi, cu ajutorul mamei, \u00een posesia afikoman<\/i>-ului. C\u00e2nd tata m\u0103 \u00eentreba ce doresc \u00een schimb, eu negre\u015fit repetam ceea ce \u00eemi sugeraser\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei cu c\u00e2teva zile \u00eenainte \u2013 o p\u0103pu\u015f\u0103, o carte sau o juc\u0103rie \u2013 \u015fi, iat\u0103, spre uimirea \u015fi fericirea mea, cadoul era deja acolo! Mi se p\u0103rea c\u0103 se produce o minune \u2013 abia \u00eemi rosteam dorin\u0163a \u015fi ea se \u015fi \u00eemplinea. Prin anii \u201960 s-au permis s\u0103rbatoririle colective \u015fi aveau loc aici, \u00een aceast\u0103 sal\u0103. Noi aduceam de acas\u0103 pernele de puf, paharul de argint pe care p\u0103rin\u0163ii mei \u00eel primiser\u0103 cadou de nunt\u0103 \u00een 1948 \u015fi c\u0103r\u0163ile noastre de Hagada<\/i>. Erau peste o sut\u0103 cincizeci de oameni \u00een jurul meselor, dar \u00een esen\u0163\u0103 nu se schimbase nimic, atmosfera familial\u0103 se perpetua. Tata conducea ceremonia cu o autoritate fireasc\u0103, \u00eei cuno\u015ftea pe to\u0163i, \u00eel \u015ftia pe fiecare \u015fi fiecare \u00eel \u015ftia. Eram o familie mare.<\/span><\/p>\n Importan\u0163a acestor ceremonii \u015fi \u00eentruniri era clar\u0103, faptul c\u0103 noi, cum a spus tata \u00eentr-un interviu, \u201eindiferent unde ne-am g\u0103sit \u00een diaspora vreme de dou\u0103 mii de ani, f\u0103r\u0103 a vorbi aceea\u015fi limb\u0103, f\u0103r\u0103 a avea acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt sub picioare, ne-am men\u0163inut ca evrei; \u015fi asta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 ne-am p\u0103strat datinile, am serbat s\u0103rb\u0103torile, am r\u0103mas fideli tradi\u0163iei iudaice. Altfel, ne pierdeam, am fi disp\u0103rut\u201d. O genera\u0163ie dup\u0103 alta s-au perindat la aceste ceremonii anuale. Sz\u00f3l a kakas m\u00e1r<\/i>, c\u00e2ntecul hasidic pe care tata \u00eel intona de fiecare dat\u0103 de Pesah, a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit \u00een memoria tuturor. Nu chiar toat\u0103 lumea \u00eei \u00een\u0163elegea sensul \u015fi mesajul, dar \u00eentreaga adunare era cutremurat\u0103 de patosul implor\u0103rii, c\u00e2nta \u00eempreun\u0103 cu el, fiecare d\u00e2nd glas propriilor suferin\u0163e, doruri \u015fi speran\u0163e. Am pus pe pagina noastr\u0103 web, pe care unii dintre voi o urm\u0103ri\u0163i, \u00eenregistrarea acestei melodii. Mul\u0163i au fost emo\u0163iona\u0163i, mul\u0163i au m\u0103rturisit c\u0103 le-au dat lacrimile.<\/span><\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een ultima zi, tata s-a d\u0103ruit cu \u00eensufle\u0163ire comunit\u0103\u0163ii. Elevii din ultimii lui ani, c\u00e2nd trecuse de 80 de ani, spuneau c\u0103 el nu are v\u00e2rst\u0103, pentru c\u0103, cu toat\u0103 autoritatea \u015fi \u00een\u0163elepciunea lui, r\u0103m\u00e2nea ancorat \u00een modernitate \u015fi era deschis pentru idei noi. Era cel care-i \u00een\u0163elegea, cel c\u0103ruia i se puteau adresa pentru sfaturi, cu care puteau s\u0103 se simt\u0103 \u00een largul lor, s\u0103 se dest\u0103inuie f\u0103r\u0103 re\u0163inere. Ieri sear\u0103 mi-a spus unul dintre ace\u015ftia c\u0103 l-a sim\u0163it ca prieten. Diferen\u0163a de v\u00e2rst\u0103 de \u015faizeci de ani nu a fost o barier\u0103.<\/span><\/p>\n A avut mul\u0163i prieteni. Unul de care era deosebit de m\u00e2ndru \u015fi ata\u015fat era \u00cenalt Prea Sfin\u0163itul Mitropolit Nicolae. S-au cunoscut de tineri. \u015ei-au descoperit afinit\u0103\u0163i prin \u00een\u0163elegerea sentimentului religios \u015fi a mesajului biblic, prin voin\u0163a lor de a promova spiritul ecumenic. La sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 am s\u0103 fiu \u00eempreun\u0103 cu cel\u0103lalt mare prieten al s\u0103u, cu domnul avocat Iulian Sorin, de care \u00eel lega munca pentru comunitate \u015fi o afec\u0163iune \u015fi o prietenie profunde. Voi sta de vorb\u0103 cu persoane care tr\u0103iesc la Timi\u015foara \u015fi cu altele care au emigrat \u00een Israel, Germania, SUA sau Canada \u015fi voi \u00eenregistra povestirile ce vor constitui capitole \u00een cartea pe care o preg\u0103tesc cu ajutorul doamnei Smaranda Vultur pe care o cunoa\u015fte\u0163i prin cele dou\u0103 volume coordonate de ea, Memoria salvat\u0103<\/i>, volume cu interviuri cu membri ai comunit\u0103\u0163ii noastre. Voi urm\u0103ri cum se \u00eemplete\u015fte destinul individual \u015fi familial cu cel colectiv, cum au fost tr\u0103ite evenimentele istorice, cum sunt interpretate, ce emo\u0163ii, ce traume au provocat. Voi \u00eenregistra astfel elemente, sentimente, percep\u0163ii care nu apar \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie \u015fi nici \u00een documentele de arhiv\u0103, istoria tr\u0103it\u0103 at\u00e2t prin prisma individual\u0103, c\u00e2t \u015fi prin con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei la un grup etnic \u015fi religios, istoria oral\u0103 a celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XX-lea, \u00een care adie suflul rabinului Ernest Neumann.<\/span><\/p>\n Getta Neumann, fiica rabinului Ernest Neumann<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Printre virtu\u0163ile memoriei, domeniu de care eu m-am ocupat \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani, este \u015fi aceea de a uni genera\u0163iile, de a uni oameni diferi\u0163i prin religie, etnie, prin profesie. E o capacitate important\u0103 a memoriei care se dovede\u015fte \u015fi ast\u0103zi, c\u00e2nd ne-am reunit aici \u00een jurul memoriei prim-rabinului Ernest Neumann, pe care am avut pl\u0103cerea \u015fi onoarea s\u0103-l cunosc cu pu\u0163in \u00eenainte de a pleca dintre noi, cu ocazia primei c\u0103r\u0163i, Memoria salvat\u0103, Evreii din Banat ieri \u015fi azi<\/i>, care a ap\u0103rut cu o prefa\u0163\u0103 de domnul profesor dr. Victor Neumann. Am reg\u0103sit fotografii de la lansarea c\u0103r\u0163ii cu to\u0163i cei care figurau \u00een aceast\u0103 carte. Din p\u0103cate, cred c\u0103 sunt dou\u0103 sau trei persoane care mai sunt \u00een via\u0163\u0103. \u00cemi d\u0103 o mare mul\u0163umire faptul c\u0103 ceva din via\u0163a lor ne-a r\u0103mas \u00eenchis ca \u00eentr-o sticl\u0103 ce va merge nu numai spre noi, ci \u015fi spre genera\u0163iile care nu vor mai avea ocazia s\u0103 ne cunoasc\u0103 direct nici pe noi, ci doar prin intermediul acestor c\u0103r\u0163i.<\/span><\/p>\n \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe prim-rabinul Ernest Neumann, a\u015f spune c\u0103 m-au frapat c\u00e2teva lucruri. \u00cen primul r\u00e2nd, capacitatea dumnealui de a asculta. De\u015fi era un om deja bine \u00een v\u00e2rst\u0103, asculta cu foarte mare aten\u0163ie. Avea ceva \u00een ochi, sfredelitor, parc\u0103 vedea prin tine, dincolo de tine; \u015fi mi s-a p\u0103rut extraordinar darul lui de a cunoa\u015fte oamenii, de a p\u0103trunde dincolo de ceea ce e vizibil. Pe ceilal\u0163i \u00eei caracteriza scurt \u2012 exist\u0103 oameni care sunt \u00een stare s\u0103 schi\u0163eze un portret edificator al celuilalt \u00een c\u00e2teva cuvinte.<\/span><\/p>\n Sigur c\u0103 povestea vie\u0163ii lui este \u00een mare parte povestea comunit\u0103\u0163ii pe care a condus-o at\u00e2\u0163ia ani. Rabinul Neumann era \u00eenconjurat de oameni foarte tineri. Era Luciana, era Andrei Schwartz, era Sonia Lipman, de ei \u00eemi amintesc \u00een mod special, pentru c\u0103 ei au participat la aceast\u0103 activitate de a culege m\u0103rturii, de a-i asculta pe cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Era uimitor s\u0103-i vezi \u00een preajma domnului prim-rabin ca ni\u015fte nepo\u0163i. Au fost oameni care, \u00een preajma lui, au \u00eenv\u0103\u0163at, au studiat, s-au ini\u0163iat. Cred c\u0103 este deosebit s\u0103 ai disponibilitate, la o asemenea v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, s\u0103 fii \u00eempreun\u0103 cu tinerii \u015fi s\u0103-\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti cu ei cunoa\u015fterea, o cunoa\u015ftere \u00een toate sensurile.<\/span><\/p>\n Iat\u0103 c\u0103 roadele se v\u0103d, ast\u0103zi ei sunt cei care asigur\u0103 existen\u0163a acestei comunit\u0103\u0163i, prezen\u0163a ei \u00een via\u0163a acestui ora\u015f.<\/span><\/p>\n Smaranda Vultur, conferen\u0163iar\u0103 la Universitatea de Vest Timi\u015foara<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Bun\u0103 seara tuturor, v\u0103 mul\u0163umesc foarte mult, doamn\u0103 Neumann, doamn\u0103 Friedmann. M\u0103 bucur c\u0103 am putut s\u0103 vin ast\u0103zi aici. Am venit din respect \u015fi pot s\u0103 zic a\u015fa, din dragoste pentru rabinul Neumann, pentru c\u0103, chiar dac\u0103 nu l-am cunoscut dec\u00e2t \u00een ultima parte a vie\u0163ii, am avut experien\u0163e relevante cu domnia lui. (…)<\/span><\/p>\n Eu am copil\u0103rit \u00een cartierul Iosefin, pe strada V\u0103c\u0103rescu, nu departe de sinagoga ortodox\u0103, care \u015fi ast\u0103zi este \u00een func\u0163iune, \u015fi am avut foarte mul\u0163i prieteni evrei. De mic copil, de prin anii \u201950, \u00eemi aduc aminte c\u0103 domnul Neumann venea des acolo, probabil venea la enoria\u015fi, \u015fi m-a frapat \u00eentotdeauna atitudinea maiestuoas\u0103, era t\u00e2n\u0103r pe atunci, avea barba neagr\u0103 \u015fi purta o p\u0103l\u0103rie mare. Noi, copiii, mai ales c\u0103 aveam \u015fi prieteni care se duceau acolo, pe actuala strad\u0103 Maniu, la manifest\u0103rile religioase, noi, chiar dac\u0103 nu eram de confesiune mozaic\u0103, ne uitam din simpatie.<\/span><\/p>\n Figura lui m-a impresionat mult, dar atunci nu \u015ftiam cine este \u015fi de abia dup\u0103 zeci de ani, dup\u0103 \u201996, c\u00e2nd am ajuns primar, am avut un contact direct cu domnia sa. Aveam o edi\u0163ie a unui Talmud \u00een limba ebraic\u0103, pe care o g\u0103sisem \u00een biblioteca bunicului meu, care f\u0103cuse acum mai bine de o sut\u0103 de ani facultatea la Cern\u0103u\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103\u0163ase limba ebraic\u0103. Necunosc\u00e2nd aceast\u0103 limb\u0103 \u015fi din dorin\u0163a de a conserva aceast\u0103 carte, deoarece mi-am dat seama c\u0103 e o carte valoroas\u0103, am mers la Comunitate, eram deja primar \u015fi domnul Neumann m\u0103 \u015ftia \u00een calitate oficial\u0103, \u015fi i-am oferit aceast\u0103 carte. L-am rugat s\u0103 o aib\u0103 \u00een p\u0103strare, pentru c\u0103 eu nu eram \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 o citesc sau s\u0103 o \u00een\u0163eleg \u015fi nu doream s\u0103 se piard\u0103. \u015ei a\u015fa s-a \u00eenfiripat o rela\u0163ie, zic eu, de respect din partea mea \u015fi de simpatie din partea dumnealui. Ne lega \u015fi faptul c\u0103 f\u0103cuse liceul la Beiu\u015f, unde \u015fi bunicul meu fusese elev cu vreo cincizeci de ani \u00eenaintea domniei sale. Interesant c\u0103 un ortodox, bunicul meu, cu mai bine de o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, \u015fi un mozaic, domnul Neumann, \u00een anii \u201930, f\u0103cuser\u0103 am\u00e2ndoi liceul greco-catolic. Lucrul acesta denot\u0103 un anumit ecumenism pe care oamenii de atunci \u00eel percepeau firesc, p\u00e2n\u0103 la tragedia care a venit odat\u0103 cu r\u0103zboiul. \u015ei a\u015fa, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u015fi prin mijlocirea mitropolitului, dr. Corneanu, cu care ne \u00eent\u00e2lneam la Cr\u0103ciun, la Pa\u015fti, s-au consolidat aceste rela\u0163ii.<\/span><\/p>\n Dup\u0103 aceea, \u00een virtutea unor colabor\u0103ri pe care le avem cu ora\u015ful Karlsruhe, la un moment dat s-a f\u0103cut o asanare la cimitirul evreiesc, tot prin str\u0103dania domnului dr. Neumann \u015fi cu contribu\u0163ia celor din Karlsruhe, \u015fi s-a creat o rela\u0163ie personal\u0103 foarte str\u00e2ns\u0103.<\/span><\/p>\n Pentru comunitatea mozaic\u0103, dar \u00een primul r\u00e2nd pentru ora\u015ful Timi\u015foara, a fost o cinste c\u0103 am avut un astfel de concet\u0103\u0163ean; \u015fi ora\u015ful l-a \u015fi recompensat acord\u00e2ndu-i titlul de Cet\u0103\u0163ean de onoare<\/i>, un lucru binemeritat, mai cu seam\u0103 \u00eentr-un context \u00een care rabinul Neumann preluase aceast\u0103 comunitate \u00een condi\u0163ii foarte grele, care, din fericire, s-a men\u0163inut f\u0103r\u0103 mari pierderi umane, nu cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een alte zone ale Rom\u00e2niei sau \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/span><\/p>\n Vine \u015fi momentul \u00een care te despar\u0163i de via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2004, spre regretul dumneavoastr\u0103 \u015fi al tuturor celor care l-au pre\u0163uit. Cu at\u00e2t mai mult apreciez faptul c\u0103, an de an, dumneavoastr\u0103 v\u0103 \u00eentruni\u0163i aici \u015fi c\u0103 eu pot s\u0103 v\u0103 fiu al\u0103turi, \u00een semn de respect pentru aceast\u0103 personalitate a ora\u015fului nostru.<\/span><\/p>\n Gheorghe Ciuhandu, primarul ora\u015fului Timi\u015foara<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, vreau s\u0103 amintesc faptul c\u0103 Ernest Neumann a fost foarte apropiat de nenum\u0103rate familii evreie\u015fti \u015fi neevreie\u015fti din Timi\u015foara. Ca s\u0103 ilustrez c\u00e2t de complex \u015fi c\u00e2t de str\u00e2ns era legat de familiile evreie\u015fti din zona aceasta a \u0163\u0103rii, voi aminti cazul familiei mele. \u00centr-o discu\u0163ie oarecare, absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een urm\u0103 cu vreo zece ani, am aflat c\u0103 l-a cunoscut \u015fi pe str\u0103bunicul meu, care era n\u0103scut \u00eentr-un sat \u00een Bihor, \u00een urm\u0103 cu 160 de ani. L-a cunoscut pe acest str\u0103bunic al meu c\u00e2nd acesta era foarte b\u0103tr\u00e2n. \u00cen perioada interbelic\u0103, \u00een ultimii zece ani de via\u0163\u0103, se mutase la Timi\u015foara, la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Era un om foarte religios, frecventa des sinagoga \u015fi rabinul Ernest Neumann l-a cunoscut personal. Dup\u0103 aceea, l-a cunoscut \u015fi pe bunicul meu. Nu a f\u0103cut leg\u0103tura c\u0103 str\u0103bunicul a fost tat\u0103l bunicului meu, pentru c\u0103 era o diferen\u0163\u0103 de nume, dar \u00eei cuno\u015ftea pe am\u00e2ndoi, cuno\u015ftea pe toat\u0103 lumea. \u015etia c\u0103 bunicul meu a fost un negustor de succes la Timi\u015foara, cu un magazin de textile aproape de Oper\u0103. Pentru tat\u0103l meu, rela\u0163ia cu rabinul Neumann a fost cea mai important\u0103, pentru c\u0103 a fost profesorul lui, a fost dirigintele lui, care \u00eel apreciase foarte mult, pentru c\u0103 era un elev eminent \u015fi simpatic. Mereu ne amintea c\u00e2t de inteligent \u015fi c\u00e2t de bun elev a fost tat\u0103l meu, iar noi eram foarte m\u00e2ndri c\u0103 rabinul \u00ee\u015fi amintea de tat\u0103l meu \u00een asemenea termeni.<\/span><\/p>\n Pentru mine, ca pentru toat\u0103 lumea, el era rabinul comunit\u0103\u0163ii \u015fi exista rela\u0163ia fireasc\u0103 pe care o aveam to\u0163i cu rabinul Neumann. A\u015f dori s\u0103 v\u0103 mai amintesc c\u00e2teva lucruri. Rabinul Ernest Neumann a venit la Timi\u015foara \u00een vremuri foarte grele, \u00een 1941, atunci c\u00e2nd probabil nu-\u0163i dore\u015fti s\u0103 fii rabinul unei comunit\u0103\u0163i, c\u00e2nd situa\u0163ia era foarte dificil\u0103. Lucra ca rabin, dar \u015fi ca profesor \u015fi ziarist. Foarte mul\u0163i dintre b\u0103rba\u0163ii comunit\u0103\u0163ii erau la munc\u0103 obligatorie. Pericolul unei deport\u0103ri \u00een Transnistria era o realitate zilnic\u0103. Oameni ca bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei, care erau copii pe atunci, tr\u0103iau cu rucsacul preg\u0103tit sub pat, pentru c\u0103 nimeni nu \u015ftia dac\u0103 nu vor fi lua\u0163i \u00eentr-o noapte \u015fi du\u015fi \u00een Transnistria. Erau bocancii preg\u0103ti\u0163i, sacii preg\u0103ti\u0163i, nu se \u015ftia ce se va \u00eent\u00e2mpla a doua zi. \u00cen ace\u015fti ani de teroare \u015fi de fric\u0103 \u015fi de disperare, a ajuns rabinul Ernest Neumann, foarte t\u00e2n\u0103r, la Timi\u015foara. Povestea cum umbla din sinagog\u0103 \u00een sinagog\u0103, din cas\u0103 \u00een cas\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i \u00eemb\u0103rb\u0103teze pe orfani, pe familiile r\u0103mase f\u0103r\u0103 b\u0103rba\u0163i, ei fiind la munc\u0103 silnic\u0103 pe undeva, nu se \u015ftia dac\u0103 mai tr\u0103iesc sau ce este cu ei, iar cei r\u0103ma\u015fi \u00een ora\u015f tr\u0103iau cu permanenta fric\u0103 a deport\u0103rii. A ajuns aici \u00een vremurile cele mai crunte \u015fi cele mai dificile pentru o comunitate evreiasc\u0103 \u2012 un \u00eenceput foarte greu pentru un rabin.<\/span><\/p>\n Comunitatea \u015fi rabinul Ernest Neumann au trecut prin acele vremuri cu noroc \u015fi f\u0103r\u0103 prea multe victime, dar au venit alte timpuri dificile, c\u00e2nd comunitatea a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103, pentru c\u0103 evreii nu au putut suporta condi\u0163iile din regimul comunist \u015fi singura solu\u0163ie era emigrarea. Emigrarea se producea individual sau se producea \u00een grupuri \u015fi familii, \u00een panic\u0103 sau \u00een mod ordonat, dar se producea permanent, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd comunitatea a pornit-o pe calea dispari\u0163iei. Practic, dou\u0103 personalit\u0103\u0163i mari ale iudaismului din Rom\u00e2nia au r\u0103mas aici ca ni\u015fte c\u0103pitani pe vaporul care se scufund\u0103: dr. Ernest Neumann \u015fi rabinul dr. Mozes Rosen, la Bucure\u015fti. To\u0163i ceilal\u0163i rabini au p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 \u0163ar\u0103, au preferat s\u0103 emigreze \u015fi ei \u00eempreun\u0103 cu comunit\u0103\u0163ile pe care le-au condus, dar aceste dou\u0103 personalit\u0103\u0163i au r\u0103mas aici \u015fi \u015fi-au p\u0103storit ce a mai r\u0103mas din comunitate, repet, ca ni\u015fte c\u0103pitani pe vasul care se scufund\u0103.<\/span><\/p>\n \u0162in minte c\u0103, \u00eentr-o sear\u0103 din 1989, anul \u00een care am avut Bar Mi\u0163va<\/i>, organizat pentru mine de rabinul Ernest Neumann, ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een Pia\u0163a Libert\u0103\u0163ii cu domnul rabin, care, trist, ne-a spus a\u015fa: \u201eOare ce va fi aici peste zece ani? Oare va mai exista o comunitate?\u201d Permanent era fr\u0103m\u00e2ntat de viitorul acestei comunit\u0103\u0163i care se topea v\u0103z\u00e2nd cu ochii, dar fa\u0163\u0103 de care \u00ee\u015fi f\u0103cea datoria \u00een fiecare zi \u015fi \u00een fiecare or\u0103, practic zi \u015fi noapte.<\/span><\/p>\n A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 mai spun c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a fost un mare om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi un adev\u0103rat umanist, a fost \u015fi un evreu bun, ca s\u0103 spun a\u015fa, un evreu adev\u0103rat, a\u015fa cum \u00een perioada comunist\u0103 \u015fi comunist\u0103 t\u00e2rzie pu\u0163ini erau. Oamenii fugeau din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 sau se asimilau. Mai erau c\u00e2\u0163iva, \u00eei putem num\u0103ra pe degete, care men\u0163ineau vie flac\u0103ra iudaismului \u015fi nu f\u0103ceau niciun fel de compromis din acest punct de vedere. \u015ei din ace\u015fti foarte pu\u0163ini oameni de baz\u0103, care p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t au r\u0103mas drep\u0163i \u015fi au p\u0103strat flac\u0103ra iudaismului, a f\u0103cut parte rabinul Ernest Neumann.<\/span><\/p>\n Gabriel Sz\u00e9kely, arhitect,<\/i><\/span><\/p>\n conferen\u0163iar la Universitatea de \u015etiin\u0163e Agricole Timi\u015foara<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Evoc\u0103m ilustra figur\u0103 a prim-rabinului dr. Ernest Neumann, pe numele lui evreiesc Meir Aharon ben Zeev. \u00cen perioada celor \u015faizeci de ani c\u00e2t a condus destinele popula\u0163iei evreie\u015fti din Timi\u015foara, cred c\u0103 noi to\u0163i, tineri \u015fi mai pu\u0163in tineri, \u00eei suntem datori pentru felul \u00een care ne-a modelat \u00een spiritul evreiesc. \u00cei suntem datori pentru ceea ce am devenit ca oameni, ca evrei. De opt ani nu mai este \u00een mijlocul nostru, \u00eens\u0103, pun\u00e2nd bazele ecumenismului la Timi\u015foara, at\u00e2t evreii, c\u00e2t \u015fi popula\u0163ia din Timi\u015foara, apar\u0163in\u00e2nd altor culte, \u00ee\u015fi amintesc de domnia sa \u015fi \u00eei cinstesc memoria. La numeroase manifest\u0103ri culturale sau religioase figura ilustr\u0103 a rabinului Neumann este elogiat\u0103 de cei care iau cuv\u00e2ntul. Am notat c\u00e2teva caracteriz\u0103ri: \u201e\u00een\u0163elept \u00eendrum\u0103tor spiritual, conduc\u0103tor de ob\u015fti, profesor, autentic prieten al celor ce-au luptat pentru pace \u015fi dreptate, pentru valorile autentice ale iudaismului\u201d. Cineva a spus: \u201e\u00cemi aduc aminte de privirea lui cald\u0103 \u015fi p\u0103trunz\u0103toare, o privire care te \u00eendruma s\u0103 te \u00eenal\u0163i \u015fi tu, s\u0103 fii un pic mai spiritual, mai identificat cu ob\u015ftea ta, mai evreu, mai om\u201d. S\u0103 ne amintim \u015fi de cea care i-a stat al\u0103turi, de simpatica \u015fi inimoasa lui so\u0163ie, Edit Neumann. S\u0103 le respect\u0103m memoria \u015fi s\u0103 le cinstim munca. Fie-le \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103. Amen.<\/span><\/p>\n Andrei Gidali, oficiantul de cult \u00een Sinagoga din Fabric<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n L-am cunoscut \u00een toamna anului 1944, c\u00e2nd am devenit elev \u00een clasa I la Liceul Izraelit. Dup\u0103 festivit\u0103\u0163ile de deschidere, a intrat \u00een clas\u0103 un t\u00e2n\u0103r cu barb\u0103, cu \u0163inut\u0103 impresionant\u0103, cu fa\u0163a deschis\u0103 \u015fi z\u00e2mbitoare. Pe atunci, clasa noastr\u0103, foarte eterogen\u0103, era cotat\u0103 drept cea mai dificil\u0103 clas\u0103 din liceu. S-a prezentat ca diriginte. Din acel moment, ne-a st\u0103p\u00e2nit, ne-a condus, ne-a instruit \u015fi ne-a fermecat de c\u00e2te ori ne \u00eent\u00e2lneam; \u015fi \u00eel \u00eent\u00e2lneam de mai multe ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 a fost profesorul nostru de ebraic\u0103, de religie \u015fi de istorie a evreilor.<\/span><\/p>\n Sigur c\u0103 ceea ce ne-a impresionat cel mai mult era c\u0103 a fost al\u0103turi de noi la toate boac\u0103nele pe care le-am f\u0103cut. \u015ei nu au fost pu\u0163ine. S\u0103 v\u0103 dau c\u00e2teva exemple. Am avut o profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103, care cu greu ne-a st\u0103p\u00e2nit \u015fi la un moment dat ne-a spus: \u201eBol\u015fevicilor!\u201d<\/span> <\/sup><\/span>(\u00cenainte de 23 august 1944, cuv\u00e2ntul \u201ebol\u015fevic\u201d era folosit pentru a-i desemna pe cei care aveau un comportament perturbator. Profesoara utilizase \u201ebol\u015fevic\u201d \u00een accep\u0163iunea de \u201ederbedeu\u201d. Dup\u0103 23 august, \u201ebol\u015fevic\u201d \u00eensemna \u201erevolu\u0163ionar comunist\u201d, iar utilizarea cu sensul peiorativ era pasibil\u0103 de pedeaps\u0103, a explicat ulterior profesorul F. Schneider.)<\/span> <\/span>La care noi ne-am \u201erevoltat\u201d \u015fi i-am atras aten\u0163ia ce \u00eenseamn\u0103 \u201ebol\u015fevic\u201d \u015fi ce consecin\u0163e poate avea. A plecat pl\u00e2ng\u00e2nd din clas\u0103 \u015fi imediat a venit dirigintele nostru \u015fi ne-a potolit.<\/span><\/p>\n Un alt episod. Am avut ca profesor de igien\u0103 un doctor care nu \u015ftia prea bine rom\u00e2ne\u015fte. Orele lui erau \u00eengrozitoare, pentru c\u0103 se vocifera \u015fi nimeni nu era atent. Noi aveam clasa \u00eenspre curte, cu geamuri pe care puteam circula; \u015fi, \u00een timpul orei, circulam din clas\u0103 \u00een curte \u015fi \u00eenapoi. (R\u00e2sete<\/i>) C\u00e2nd a aflat dirigintele nostru, ne-a f\u0103cut observa\u0163ie pe un ton ferm, dar cu un z\u00e2mbet.<\/span><\/p>\n Altele. \u00cen fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 mergeam la serviciul divin la sinagoga din Fabrik. Duminic\u0103 aveam \u015fcoal\u0103, iar dup\u0103 \u015fcoal\u0103 ne duceam cu dirigentele nostru \u015fi jucam \u00eempreun\u0103 fotbal. El f\u0103cea parte din echipa ziari\u015ftilor. C\u00e2nd era meci, mergeam cu to\u0163ii, toat\u0103 clasa, era atacant \u015fi noi ova\u0163ionam. Ova\u0163ionam \u015fi aplaudam. Era ceva de nedescris.<\/span><\/p>\n Citeam \u00een clas\u0103 Ap\u0103rarea patriotic\u0103<\/i>, ziarul \u00een care semna articole sub pseudonimul N\u0103uneanu. Citeam \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, ne \u015fi instruiam din articolele respective. Nu mai spun de excursiile pe care le-am f\u0103cut la P\u0103durea Verde! Ne-a fost patru ani diriginte. Odat\u0103, \u00een clasa a patra, am avut un banchet l\u00e2ng\u0103 Pia\u0163a Traian. Tat\u0103l unui coleg de-al nostru avea un atelier \u015fi acolo s-a organizat banchetul. To\u0163i am fost prezen\u0163i \u015fi am petrecut p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu. La un moment dat, dirigintele nostru a venit \u015fi ne-a anun\u0163at: \u201eAm s\u0103 vin cu cineva la care \u0163in foarte mult. Vreau s\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103toresc \u015fi vreau s\u0103 v-o prezint pe logodnica mea, s\u0103 v\u0103 spune\u0163i p\u0103rerea\u201d. (R\u00e2sete \u00een sal\u0103<\/i>) A venit cu o domni\u015foar\u0103 dr\u0103gu\u0163\u0103, ro\u015fie p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful urechilor, ne-a prezentat-o, iar noi am provocat-o la discu\u0163ii, ea s-a mai lini\u015ftit \u015fi a stat de vorb\u0103 cu noi. Nu mult dup\u0103 aceea, am fost la nunt\u0103, tot la sinagoga din Fabric. Ei, \u015fi c\u00e2te altele…<\/span><\/p>\n Dar ce mai vreau s\u0103 spun… \u00cen vara lui \u201948 s-a desfiin\u0163at Liceul Izraelit. A fost momentul c\u00e2nd drumurile noastre s-au desp\u0103r\u0163it. Condi\u0163iile social-istorice \u015fi politice au f\u0103cut s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim doar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u015ei una din \u00eent\u00e2lnirile astea, pe care n-o s-o uit, a fost la \u015ftrandul termal, unde fostul nostru diriginte era \u00eempreun\u0103 cu Dani, nepotul lui, pe care atunci l-am cunoscut. C\u00e2nd ne-am re\u00eent\u00e2lnit, definitiv de data aceasta, dup\u0103 evenimentele din \u201989, am vrut s\u0103 aud Kol Nidrei. <\/i>Serviciul divin se \u0163inea <\/i>\u00een sala din curtea sinagogii din Fabrik. M-am dus cu mult \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103, m-am a\u015fezat \u00een ultimul r\u00e2nd, am ascultat, iar la sf\u00e2r\u015fit am a\u015fteptat s\u0103 plece toat\u0103 lumea \u015fi-atunci am pornit \u015fi eu. M-a v\u0103zut, a venit spre mine, m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi mi-a spus cu un z\u00e2mbet: \u201eM\u0103i, Feri, te-ai \u00abcompromis\u00bb, ai fost v\u0103zut \u00een sinagog\u0103!\u201d (\u00cen timpul regimului comunist nu era bine v\u0103zut s\u0103 fii v\u0103zut la sinagog\u0103. n. red.) Dup\u0103 aceea ne-am \u00eent\u00e2lnit de multe ori. Am participat \u015fi la festivit\u0103\u0163i, a fost s\u0103rb\u0103torit \u00een prezen\u0163a marilor oficialit\u0103\u0163i la Hotel Continental \u015fi pot s\u0103 spun c\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit destul de des aici, la Comunitate.<\/span><\/p>\n Am scris despre el, iar \u00een Memoria salvat\u0103 <\/i>volumul I <\/i>sunt ilustrate momente din via\u0163a mea \u015fi unele legate \u015fi de rabinul nostru. Am scris apoi volumul de amintiri Copil\u0103rie sub trei c\u00e2rmuiri<\/i> care, prin amabilitatea lui Getta, a fost publicat \u015fi \u00een revista noastr\u0103 online. Am mai scris o evocare \u015fi o apreciere legat\u0103 de marea lui personalitate, care a ap\u0103rut \u00een volumul omagial, cu ocazia anivers\u0103rii a 85 de ani ai rabinului Neumann. Ar fi multe de zis. Personalitatea lui a fost cov\u00e2r\u015fitoare. Amintirea sa persist\u0103 \u015fi va persista c\u00e2t timp va exista aceast\u0103 comunitate. Suntem pu\u0163ini, cei mai mul\u0163i au dep\u0103\u015fit anumite v\u00e2rste. Eu \u00eens\u0103 n-am de g\u00e2nd s\u0103 abandonez… p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta biblic\u0103!<\/span><\/p>\n Francisc Schneider,<\/i><\/span><\/p>\n profesor de fiziologie la Universitatea de Vest Arad<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Vara anului 197?… Era vacan\u0163a studen\u0163easc\u0103, iar eu, cu toate examenele luate, am fost angajat ca salvamar la \u015etrandul Tineretului amenajat la liziera de la P\u0103durea Verde, pentru a face ni\u015fte b\u0103ni\u015fori pentru un sejur la Marea Neagr\u0103. A\u015fa zis salvamar, fiindc\u0103 \u00een apa ad\u00e2nc\u0103 de un metru doar dac\u0103 s\u0103reai \u00een cap,<\/i><\/span> <\/span>te puteai \u00eeneca, fiindc\u0103 te loveai cu capul de betonul de sub ap\u0103 \u015fi acolo r\u0103m\u00e2neai. \u00cen schimb, aveai alte activit\u0103\u0163i obligatorii: erai garderobier, cur\u0103\u0163\u0103tor de gunoaie l\u0103sate de m\u00e2nc\u0103cio\u015fi, uneori chiar rup\u0103tor de bilete la intrare. \u00centr-o frumoas\u0103 \u015fi c\u0103lduroas\u0103 zi din cursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, mare mi-a fost mirarea z\u0103rindu-l \u00eentre cei \u00eentin\u015fi pe nisip, pr\u0103jindu-se la soare, pe Neumann b\u00e1csi, rabinul comunit\u0103\u0163ii noastre evreie\u015fti, omul pe care nici \u00een vise nu mi-l puteam \u00eenchipui \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103.<\/span><\/p>\n \u201eP\u00e9terke, gyere ide!\u201d Vino-ncoace!, m-a \u00eent\u00e2mpinat d\u00e2nsul cu o voce at\u00e2t de p\u0103rinteasc\u0103, \u00eenc\u00e2t m-am gr\u0103bit spre d\u00e2nsul cu curiozitatea unui copil cuminte, chemat de tat\u0103l lui pentru a fi m\u00e2ng\u00e2iat pe cre\u015ftet. Discu\u0163ia s-a \u00eenfiripat imediat, subiectul fiind, bine\u00een\u0163eles, Gy\u00f6rgyike, frumoasa \u015fi fermec\u0103toarea lui feti\u0163\u0103, care interpretase rolul Esterei la o serbare de Hanuca, atunci c\u00e2nd eu \u00eel jucam pe Mordehai, tat\u0103l ei adoptiv. Din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, la \u00eentrebarea rabinului Neumann privind ocupa\u0163ia mea de salvamar, a trebuit s\u0103 spun tot adev\u0103rul, c\u0103 mai mult joc \u201e66\u201d dec\u00e2t muncesc… La care, nici una, nici dou\u0103, provocat glume\u0163 de rabinul Neumann, am \u00eencins o serie lung\u0103 de partide de \u201e66\u201d \u00een care, spre ru\u015finea mea, nu am reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftig niciuna, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd aveam o pereche de 40 \u015fi una de 20 \u00een m\u00e2n\u0103! \u015ei \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie s-a dovedit c\u0103 rabinul Neumann avea o memorie, dar \u015fi o logic\u0103 extraordinar\u0103, cu care reu\u015fea s\u0103-i domine pe to\u0163i cu care intra \u00een contact! \u015ei s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 nu am \u00eencercat, m\u0103car o dat\u0103 din 10 sau 15 partide, s\u0103-l \u00eentrec pe cel care a fost un extraordinar dasc\u0103l pentru mine \u015fi nu numai pentru mine…<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/span>Textul lui Peter Fuchs, absent din motive de s\u0103n\u0103tate, a fost citit de dna Olimpia Cirimpei<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Este foarte greu de vorbit dup\u0103 ce s-au evocat at\u00e2tea amintiri frumoase despre domnul doctor. A\u015f dori s\u0103 spun ce sentimente m\u0103 cuprindeau pe mine atunci c\u00e2nd m\u0103 \u00eent\u00e2lneam cu d\u00e2nsul. Mi-aducea aminte mereu de tata, de familia mea, \u00een special de tata. Spuneau antevorbitorii mei c\u0103 era un om care te p\u0103trundea, care te analiza. Mie \u00eemi d\u0103dea un sentiment de siguran\u0163\u0103. \u015etiam c\u0103 exist\u0103 cineva care \u00eemi va r\u0103spunde la orice \u00eentrebare a\u015f fi avut. \u015ei a\u015fa era \u015fi cu tat\u00eel meu. Nu exista vorba \u201eAst\u0103zi nu sunt dispus s\u0103-\u0163i r\u0103spund\u201d sau \u201eNu am timp\u201d sau \u201eAi s\u0103 vezi tu, c\u00e2nd vei cre\u015fte mare, ai s\u0103 \u00een\u0163elegi despre ce e vorba\u201d. Avea r\u0103bdare s\u0103 asculte problemele, emana bun\u0103tate. Sunt foarte pu\u0163ini oameni care sunt oameni cu \u201eO\u201d mare. E un privilegiu s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti oameni \u00een via\u0163\u0103, care \u00ee\u0163i las\u0103 impresia c\u0103 sunt buni prin esen\u0163a lor. L-am \u00eentrebat odat\u0103: \u201eDar de ce trebuie s\u0103 fim buni?\u201d sau \u201eDe ce trebuie s\u0103 existe \u015fi oameni buni \u00een lume?\u201d, \u201eDe ce sunte\u0163i a\u015fa de bun? Enervant de bun!\u201d La care d\u00e2nsul mi-a dat un r\u0103spuns surprinz\u0103tor: \u201eDac\u0103 toat\u0103 lumea ar fi rea, atunci cum ar exista r\u0103utatea? Nu am recunoa\u015fte-o, pentru c\u0103 nu am avea termen de compara\u0163ie\u201d. \u00cen acela\u015fi timp, m\u0103 enerva, ca \u015fi tata, c\u00e2nd eram copil. De ce m\u0103 enerva? Pentru c\u0103 \u015ftiam c\u0103 niciodat\u0103 n-am s\u0103 ajung sau aveam impresia c\u0103 n-am s\u0103 ajung la nivelul lor. Ar fi fost \u015fi foarte greu… (…)<\/span><\/p>\n A\u015f mai vrea s\u0103 citez ceva dintr-un interviu dat de domnul dr. Neumann. \u201eCe vi se pare mai important de transmis viitorimii din experien\u0163a dumneavoastr\u0103 de via\u0163\u0103?\u201d R\u0103spuns: \u201eCred c\u0103 trebuie s\u0103 avem con\u015ftiin\u0163a unui rol superior al existen\u0163ei, s\u0103 nu tr\u0103im sub imperiul lui carpe diem<\/i>, s\u0103 nu ne \u00eenchidem \u00een carapacea unei vie\u0163i \u00eenguste, egoiste. Acolo unde e o lacrim\u0103, s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 o usc\u0103m. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 aducem un sur\u00e2s pe chipul semenului nostru. S\u0103 nu ne r\u0103zbun\u0103m, s\u0103 iert\u0103m, dar s\u0103 nu uit\u0103m vreodat\u0103 nedrept\u0103\u0163ile ce ni s-au f\u0103cut!\u201d<\/span><\/p>\n Dr. Gheorghe Seb\u00f6k, medic primar<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n Bunica mea s-a dus \u015fi ea, se \u00eemplinesc dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ast\u0103zi. Pe rabinul dr. Neumann l-am sim\u0163it ca pe un bunic, pentru c\u0103 eu nu mi-am prins dec\u00e2t bunicile \u00een via\u0163\u0103. El \u015ftia c\u00e2t de apropiat \u00eel sim\u0163eam. Noi ne amintim de dragul t\u0103u tat\u0103, Getta, cu mult\u0103 afec\u0163iune; \u015fi nu doar \u00een acest moment al anului. Pentru mine se \u00eencheie o etap\u0103 important\u0103 \u00een educa\u0163ia mea odat\u0103 cu genera\u0163ia asta care se duce, genera\u0163ia bunicii \u015fi a rabinului Neumann.<\/span><\/p>\n A\u015f vrea s\u0103 fac referire la un lucru important, care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 odat\u0103 cu pierderea acestei genera\u0163ii. Este vorba de av\u00e2ntul pe care \u00eel iau nega\u0163ioni\u015ftii Holocaustului. Acest fenomen imposibil de \u00een\u0163eles, mai ales pentru noi, membrii Comunit\u0103\u0163ii evreilor, a primit un nou imbold acum, c\u00e2nd pu\u0163ini au mai r\u0103mas dintre cei care care au supravie\u0163uit, au suferit \u015fi \u015fi-au pierdut o parte a familiei \u00een acele vremuri. Din p\u0103cate, tinerii, at\u00e2t cei \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi cei din alte \u0163\u0103ri, nu-i mai au pe ace\u015fti oameni \u00een fa\u0163\u0103, pe ace\u015fti martori ai vremurilor. De aceea i-a\u015f ruga pe prietenii Comunit\u0103\u0163ii noastre, de\u015fi \u015ftiu c\u0103 nu e nevoie de un asemenea \u00eendemn, s\u0103 ni se al\u0103ture \u00een momentele dificile prin cuv\u00e2ntul lor \u00een presa scris\u0103, \u00een audio-vizual \u015f.a.m.d., pentru a nu permite asemenea tentative de mistificare a istoriei. Colec\u0163iile de memorii, de povestiri de via\u0163\u0103, prin care se p\u0103streaz\u0103 tr\u0103irea individual\u0103 a istoriei sunt \u015fi ele benefice.<\/span><\/p>\n Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!<\/span><\/p>\n Dr. Andrei Schwartz, informatician<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n \u00cen 1968, c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima oar\u0103 pe rabinul Neumann, eram la un moment trist din via\u0163a mea: \u00eel \u00eenmorm\u00e2ntam, la cimitirul evreiesc din Lugoj, pe tat\u0103l meu. Rabinul Neumann a \u0163inut slujba \u00een fa\u0163a mea, a unui copil naiv \u015fi cu mare dragoste pentru tat\u0103l s\u0103u. A doua \u00eent\u00e2lnire a fost \u00eentr-un moment de prim pas c\u0103tre maturitate, la 22 de ani. \u00cen toamna lui 1977, la un an dup\u0103 ce am terminat facultatea, l-am \u00eent\u00e2lnit aici, \u00een sediul Comunit\u0103\u0163ii, fiind invitat \u00een urma unui telefon la o discu\u0163ie. Discu\u0163ia cu t\u00e2n\u0103rul Victor Neumann era, cum spunea doamna Smaranda Vultur, filtrat\u0103 de ochii sfredelitori ai rabinului Neumann, care m-a impresionat din primul moment prin \u0163inuta pe care o avea, prin faptul c\u0103 schimba foarte repede rom\u00e2na cu maghiara \u015fi maghiara cu rom\u00e2na, c\u0103 r\u0103spundea la telefon folosind o a treia limb\u0103. Ulterior, mi-am dat seama c\u0103 doctor Neumann \u015ftie \u015fi ebraica modern\u0103 foarte bine \u015fi c\u0103 este un specialist \u00een ebraica biblic\u0103. Era curios, voia s\u0103 \u015ftie totul despre mine \u015fi \u015ftiu c\u0103 nu era a\u015fa numai \u00een cazul meu, ci se interesa \u00een general despre semenii lui, iubea oamenii. \u00centreba despre tata, despre mama, despre bunici, despre locul copil\u0103riei, despre \u015fcoala pe care am f\u0103cut-o. Totodat\u0103, inventaria tot ceea ce \u00eei spuneai \u015fi, dup\u0103 zece ani, \u00ee\u0163i reproducea cu exactitate ceea ce i-ai spus \u00een \u00eent\u00e2lnirile precedente. Pentru mine care, la v\u00e2rsta de 22 de ani, nu mai aveam nici tat\u0103, nici mam\u0103, el a \u00eensemnat mult\u0103 vreme un adev\u0103rat p\u0103rinte, un om care m-a \u00eendrumat, care \u00eemi spunea ce trebuie s\u0103 fac \u015fi ce nu e voie s\u0103 fac. Era \u00eentotdeauna cald, dar \u015ftia s\u0103 fie ferm.<\/span><\/p>\n M-a ajutat foarte mult atunci c\u00e2nd nu am avut serviciu, mi-a oferit masa gratuit la cantin\u0103. M-a invitat s\u0103 \u0163in c\u00e2teva conferin\u0163e \u00een cadrul Comunit\u0103\u0163ii. M-a ajutat s\u0103 stabilesc leg\u0103turi care mi-au deschis c\u0103i noi. M-a recomandat rabinului Rosen la Bucure\u015fti \u015fi m-am dus s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc pe rabinul Rosen; m-a recomandat lui Scheiber S\u00e1ndor la Budapesta \u015fi a\u015fa l-am \u00eent\u00e2lnit pe marele erudit Scheiber S\u00e1ndor care fusese prieten \u015fi coleg cu el la seminarul rabinic din Budapesta.<\/span><\/p>\n Este interesant c\u0103 persoana din familie care m-a cunoscut cel mai repede \u015fi m-a identificat ca stare de suflet a fost doamna Neumann, care i-a atras aten\u0163ia rabinului: \u201eAi grij\u0103 de Victora\u015f!\u201d Ea a fost prima care mi-a observat \u00eenclina\u0163iile pentru cercetare, pentru studiu. \u015ei, atunci c\u00e2nd l-am \u00eentrebat pe rabinul Neumann: \u201ePot s\u0103 intru \u00een arhiva Comunit\u0103\u0163ii \u015fi s\u0103 fac cercetare istoric\u0103?\u201d, el mi-a r\u0103spuns: \u201eAscult\u0103 ce-\u0163i spun: so\u0163ia mea zice c\u0103 da. Eu am ni\u015fte re\u0163ineri, dar sper s\u0103 faci treab\u0103 bun\u0103. Vezi \u00eens\u0103 c\u0103 totul e \u00een pivni\u0163\u0103; \u015fi e \u00een dezordine. Am s\u0103 chem pe cineva s\u0103 fac\u0103 ordine.\u201d L-a chemat pe istoricul Geza Kov\u00e1cs de la Arad \u015fi l-a pus, timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, s\u0103 aranjeze c\u00e2t de c\u00e2t arhiva, pentru c\u0103 urma s\u0103 intre Victora\u015f \u00een arhiv\u0103. \u00cen fine, a r\u0103mas destul de mult praf, c\u00e2nd am ajuns eu s\u0103 lucrez acolo, cu masca pe figur\u0103… \u00cen fiecare zi c\u00e2nd terminam de studiat \u015fi de c\u0103utat documentele, m\u0103 duceam \u015fi d\u0103deam un raport rabinului. \u201eNa, ce-ai g\u0103sit, Victora\u015f?\u201d \u201eUn document care spune c\u00e2nd s-a ridicat sinagoga din Cetate; \u015fi am g\u0103sit proiectul arhitectural al sinagogii. Acolo sunt toate datele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu materialele care au fost cump\u0103rate, banii care au fost cheltui\u0163i pentru mozaic, ce bani s-au dat pentru constructor, de unde s-au adus materialele, de la Viena, de la Ro\u015fia Montan\u0103, de la Budapesta, de la Timi\u015foara.\u201d Zice: \u201eFoarte interesant! Continu\u0103 \u015fi te rog s\u0103 m\u0103 \u0163ii la curent cu tot ce g\u0103se\u015fti\u201d. Mi-a spus odat\u0103: \u201eIstoricii trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 \u015fi memoria noastr\u0103 conteaz\u0103; \u015fi c\u0103 ceea ce-\u0163i spun eu nu po\u0163i s\u0103 afli din niciun document. Ceea ce am sim\u0163it eu \u00een timpul r\u0103zboiului \u015fi presiunea care a fost asupra mea, astea nu le poate reda niciun document.\u201d Atunci am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleg \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 \u015fi documentul de arhiv\u0103, dar \u015fi \u00een\u0163elegerea st\u0103rii de suflet, a sensibilit\u0103\u0163ii oamenilor, a suferin\u0163ei care nu este transcris\u0103 \u00een documente sunt la fel de importante pentru \u00een\u0163elegerea epocii. Prin urmare, am ascultat cu aten\u0163ie tot ceea ce povestea rabinul, pentru ca s\u0103 \u00een\u0163eleg mai bine documentele pe care le g\u0103seam \u00een arhiv\u0103. A fost o lec\u0163ie bun\u0103.<\/span><\/p>\n V\u0103 mai povestesc \u00eenc\u0103 un singur lucru pe care probabil c\u0103 nu-l \u015ftie nimeni. Eu l-am v\u0103zut pe rabinul Neumann \u00een ultimele sale zile de via\u0163\u0103. La Comunitate a sosit ambasadoarea Israelului. Rabinul fusese operat cu trei zile \u00eenainte. \u00cemi spune: \u201eVictora\u015f, ce faci, ai venit?\u201d \u201eDa, am fost chemat s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu doamna ambasador, doamna Rodica Radian-Gordon.\u201d Zice: \u201eTu \u015ftii ce mi s-a \u00eent\u00e2mplat? Am fost operat\u201d. Zic: \u201eC\u00e2nd a\u0163i fost operat?\u201d \u201eAcum trei zile, ieri am ie\u015fit din spital.\u201d Cred c\u0103 era \u00eentr-o zi de luni, vineri avuse loc opera\u0163ia, duminic\u0103 a ie\u015fit din spital. Urcam pe sc\u0103ri \u015fi l-am \u0163inut de bra\u0163. \u00cei tremura m\u00e2na. \u201eDe ce a\u0163i venit ast\u0103zi?\u201d l-am \u00eentrebat. \u201eNu sunte\u0163i \u00een cea mai bun\u0103 form\u0103 \u015fi era bine s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i acas\u0103.\u201d \u201eC\u00e2nd vine ambasadorul Israelului, eu nu pot s\u0103 nu fiu aici. C\u00e2t timp tr\u0103iesc, eu trebuie s\u0103 primesc pe reprezentantul statului Israel. Nu se poate ca eu s\u0103 nu fiu aici at\u00e2ta vreme c\u00e2t am via\u0163\u0103.\u201d R\u0103spunsul lui m-a impresionat, a fost colosal. A continuat vizita, s-a purtat absolut impecabil pe tot parcursul acelei dimine\u0163i, de la ora zece p\u00e2n\u0103 la unu. N-a ar\u0103tat nimic. Am plecat de aici la Universitate, am avut acolo o \u00eent\u00e2lnire cu rectorul Universit\u0103\u0163ii, \u00eempreun\u0103 cu doamna ambasador; \u015fi, \u00een fa\u0163a Universit\u0103\u0163ii, c\u00e2nd am ie\u015fit, ne-am \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi ne-am luat la revedere. Aflam peste c\u00e2teva zile c\u0103 nu mai este. A fost profund impresionant pentru mine c\u00e2t devotament avea el pentru Comunitate, pentru spiritul comunitar, pentru Israel. Crezul s\u0103u era unul adev\u0103rat, unul autentic. L-am sim\u0163it, l-am descoperit ca atare \u00eentotdeauna, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile. V-am povestit acest episod, pentru c\u0103 a fost ultima \u00eent\u00e2lnire pe care am avut-o cu rabinul Neumann \u015fi m-a marcat profund.<\/span><\/p>\n R\u0103m\u0103sese egal cu sine, un om cald, care \u00ee\u015fi \u00eendr\u0103gea semenii. Era o figur\u0103 emblematic\u0103, o personalitate de referin\u0163\u0103 nu numai \u00een Comunitatea evreilor, ci \u015fi \u00een via\u0163a cultural\u0103, religioas\u0103, multiconfesional\u0103 a Timi\u015foarei, a Banatului, a \u00eentregii Rom\u00e2nii.<\/span><\/p>\n Victor Neumann, istoric, profesor la Universitatea de Vest Timi\u015foara<\/i><\/span><\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.1″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em”][\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” module_alignment=”center” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″] Acas\u0103 > Istoria Evreilor din Timi\u0219oara > A doua jum\u0103tate a sec. XX [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":5828,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"1080","footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-5827","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-repere-istorice"],"yoast_head":"\n\u00cei sim\u0163im lipsa…<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
Continu\u0103 s\u0103 fie viu \u00een amintirea noastr\u0103<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
Darul lui de a p\u0103trunde dincolo de ce e vizibil<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
Din respect \u015fi dragoste pentru rabinul Neumann<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
Cuno\u015ftea pe toat\u0103 lumea<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
Inimoasa lui so\u0163ie, Edit Neumann<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
A fost al\u0103turi de noi la toate boac\u0103nele<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
O insolit\u0103 amintire<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
De ce sunte\u0163i a\u015fa de bun?<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
L-am sim\u0163it ca pe un bunic<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n
C\u00e2t devotament avea el pentru Comunitate…<\/i><\/b><\/span><\/h3>\n