{"id":1588,"date":"2021-03-17T17:51:54","date_gmt":"2021-03-17T15:51:54","guid":{"rendered":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/?post_type=project&p=1588"},"modified":"2021-05-18T17:27:52","modified_gmt":"2021-05-18T15:27:52","slug":"gheorghe-bleyer","status":"publish","type":"project","link":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/en\/project\/gheorghe-bleyer\/","title":{"rendered":"Bleyer Gheorghe"},"content":{"rendered":"[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” subhead=”1907, Temesv\u00e1r, Austro-Ungaria \u2013 18.08.1970, D\u00fcsseldorf, Germania” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” content_font=”||||||||” content_font_size=”18px” content_line_height=”2em”]

Architect and author of architectural and urban studies<\/span><\/p>[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]

Home<\/a> > Personalities<\/a>\u00a0<\/p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″][et_pb_row _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default” max_width=”100%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”1757,1756″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center”]

\n

Tat\u0103l lui, Izs\u00f3 Bleyer, avocat, arheolog \u015fi numismat, a fost membru \u00een consiliul de administra\u021bie a Muzeului Banatului. Str\u0103bunicul din partea mamei, Simon Br\u00fcck, fabricant de spirt, era proprietarul palatului Simon Br\u00fcck, str. M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti nr. 7, iar bunicul, Salamon, a fost proprietarul Casei Br\u00fcck, Strada Mercy nr. 9, col\u021b cu Pia\u021ba Unirii, unde avea o m\u0103cel\u0103rie. Salamon f\u0103cea parte din conducerea comunit\u0103\u021bii.<\/span><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Gheorghe Bleyer a excelat \u00een toate domeniile, dar accesul evreilor la universit\u0103\u021bi fiind limitat \u00een Rom\u00e2nia din perioada interbelic\u0103, a studiat arhitectura la Stuttgart. Aici a asimilat principiile stilului modernist \u015fi Bauhaus. Expulzat din Germania, fiind evreu \u015fi comunist, a ob\u021binut diploma de arhitect la Eidgen\u00f6sische Technische Hochschule<\/i> din Z\u00fcrich. <\/span><\/p>\n

De\u015fi i s-a propus s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Z\u00fcrich ca asistent la facultate, el s-a \u00eentors s\u0103-\u015fi ajute familia, care \u00eei finan\u0163ase studiile. \u201eAvea calit\u0103\u0163i absolut deosebite, c\u00e2nta la pian, compunea, desena extraordinar de frumos, picta\u201d, poveste\u0219te nepotul lui, ing. Ioan Bleier. \u00cen anii r\u0103zboiului, nu a avut posibilitatea de a-\u0219i exersa meseria, pentru c\u0103 arhitec\u021bii evrei nu aveau autoriza\u021bia s\u0103-\u015fi practice profesia.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1945 s-a \u00eenscris \u00een Partidul Comunist \u015fi a fost mutat la Bucure\u015fti s\u0103 lucreze \u00een grupul condus de Chivu Stoica, care a elaborat primul plan anual al Rom\u00e2niei socialiste. A predat \u0219i a f\u0103cut munc\u0103 de cercetare la Institutul de Arhitectur\u0103 din Bucure\u015fti. Prin anii 1954-1956, i s-a repro\u0219at c\u0103 \u00een cursul lui de istoria arhitecturii, nu elogia suficient arhitectura sovietic\u0103 \u0219i c\u0103 a fost membru \u00een partidele comuniste din Germania \u015fi Elve\u0163ia, care, pe vremea aceea, erau considerate partide devia\u0163ioniste. Ca urmare, a fost dat afar\u0103 din facultate \u0219i exclus din Partidul Comunist Rom\u00e2n. Pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 a fost nevoit s\u0103 lucreze la fabrica de chibrituri din Chi\u0163cani. Ulterior s-a angajat la Institutul Na\u0163ional pentru p\u0103strarea patrimoniului cultural \u015fi istoric. <\/span><\/p>\n

\u00cen 1968, a emigrat clandestin \u00een Germania, la D\u00fcsseldorf.<\/span><\/p>\n

Proiecte la Timi\u015foara<\/b><\/span><\/p>\n

1939. Casa N\u00e9met, Splaiul Nistrului nr. 4, \u00een stil modernist, cu ferestre rotunde ca ni\u015fte hublouri de vapor. Casa M\u00e9liusz, 1939, strada Ofcea nr. 10, e \u00een stil rustic maghiar, \u00een tradi\u021bia arhitecturii rurale din Transilvania secuiasc\u0103, dup\u0103 gustul comanditarului, scriitorul J\u00f3zsef M\u00e9liusz. Este singura cl\u0103dire pe care arhitectul Bleyer \u015fi-a pus sigla cu numele. Ea se afl\u0103 sub balconul din dreapta, iar sub balconul din st\u00e2nga este numele constructorului. A transformat construc\u021bia deja existent\u0103 a Casei de b\u0103tr\u00e2ni a Comunit\u0103\u021bii Evreilor, str. Inocen\u021biu Micu Klein nr. 25-27. <\/span><\/p>\n

1947. Casa cu trei fete, bd. Constantin Diaconovici Loga nr. 31, antreprenor arh. Carol (Karl) Bonn, sculptura Andr\u00e1s G\u00e1l. A fost construit\u0103 pentru familiile Sch\u00f6n \u0219i Werner, iar \u00een anii 1950, a fost folosit\u0103 ca re\u0219edin\u021b\u0103 pentru pre\u0219edintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, c\u00e2nd era \u00een vizit\u0103 la Timi\u0219oara.<\/span><\/p>\n

Publications<\/b><\/span><\/p>\n