{"id":1594,"date":"2021-03-17T17:53:14","date_gmt":"2021-03-17T15:53:14","guid":{"rendered":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/?post_type=project&p=1594"},"modified":"2021-05-27T21:44:47","modified_gmt":"2021-05-27T19:44:47","slug":"victor-deznai","status":"publish","type":"project","link":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/en\/project\/victor-deznai\/","title":{"rendered":"Deznai Victor"},"content":{"rendered":"[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” subhead=”1884, Arad, Monarhia Austro-Ungar\u0103 \u2013 1968, Cluj, Rom\u00e2nia” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” content_font=”||||||||” content_font_size=”18px” content_line_height=”2em”]

Urbanist, Director al Liceului Israelit din Timi\u015foara <\/span><\/p>[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]

Home<\/a> > Personalities<\/a>\u00a0<\/p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default” max_width=”100%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”1741,1742,1743″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ hover_enabled=”0″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center”]

\n

<\/span>S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de evrei, numele la origine a fost Dietrichstein, \u00een 1884, la Arad, Austro-Ungaria. Dup\u0103 ce a terminat liceul la Arad, a f\u0103cut studii universitare la Budapesta, iar \u00een 1910 a ob\u021binut titlul de doctor \u00een filosofie la Sorbonne, Paris.<\/span><\/p>
\n

Din 1907 a ocupat postul de suplinitor, apoi de profesor la \u00c0llami F\u00f6realiskola<\/i> \u015fi director la Munk\u00e1sgimnazium <\/i>\u00een Timi\u015foara. \u00cen 1919, primul an al existen\u021bei Liceului Israelit<\/i> din Timi\u015foara, a devenit directorul institu\u021biei \u015fi a de\u021binut aceast\u0103 func\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1923, c\u00e2nd, din cauza exigen\u021belor administra\u021biei rom\u00e2ne\u015fti ca directorul institu\u021biei s\u0103 st\u0103p\u00e2neasca la perfectie limba rom\u00e2n\u0103, a fost \u00eenlocuit de dr. Iosif Marcus care, originar din Cern\u0103u\u021bi. A continuat s\u0103 predea limba \u015fi literatura francez\u0103.<\/span><\/p>
\n

\u00centre 1948-1950 a predat la Universitatea Bolyai din Cluj la catedra de urbanistic\u0103. A fost exclus de la universitate \u00een urma condamn\u0103rii ginerelui s\u0103u, Istv\u00e1n G\u00e1rdonyi, pentru \u201espionaj in favoarea vestului” la 25 de ani de \u00eenchisoare (a fost eliberat in 1964). Romanul scris \u00een colaborare cu G\u00e1rdonyi, A D-Terv<\/i> (Planul D<\/i>) a fost considerat\u0103 subversiv\u0103. <\/span><\/p>\n

Dup\u0103 1956 a fost „reabilitat” \u015fi reprimit \u00een Uniunea Arhitec\u021bilor din Rom\u00e2nia \u015fi trimis \u00een vizit\u0103 de lucru \u00een Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen urma acestei vizite a publicat reportaje, articole \u015fi monografii \u00een ziarele \u015fi revistele clujene de limba maghiar\u0103, \u00een special \u00een \u201eKorunk”. I s-a restituit pensia de profesor universitar \u015fi a continuat s\u0103 lucreze la Biblioteca Institutului de Cercetare al Academiei Rom\u00e2ne, filiala Cluj,<\/span> <\/span>p\u00e2na \u00een anul 1958.<\/span><\/p>
\n

\u00cen calitatea lui de profesor \u015fi director, Victor Deznai \u015fi-a pus amprenta pe evolu\u021bia a numero\u015fi elevi, iar prin opera lui de urbanist, asupra abord\u0103rii problemelor urbanistice pe plan interna\u021bional. Era un om cu o vast\u0103 cultur\u0103 european\u0103 clasic\u0103. Vorbea c\u00e2teva limbi. <\/span><\/p>
\n

A fost francmason, probabil membru al unei loji timi\u015forene. \u00cen biblioteca lui Francisc Drexler, nepotul lui, stabilit \u00een Israel, se afl\u0103 o carte de Jan Wils, cu dedica\u021bia \u201eMein Bruder\u2026” \u015fi semnul celor trei puncte \u00een triunghi, obi\u015fnuit \u00een confrerie. Printre al\u021bii, a corespondat \u015fi cu Meir Dizengoff (pe atunci primar al ora\u015fului Tel Aviv), francmason \u015fi el. Fiind sionist, a sprijinit proiectul \u00eenfiin\u021b\u0103rii statului evreu \u015fi a donat la Keren Kayemet<\/i>, Fond Na\u021bional Evreiesc. Mare parte din documentele sioniste si masonice au fost arse \u00een perioada procesului lui G\u00e1rdonyi (1950-1951), de frica perchezi\u021biilor. Biblioteca sa a fost donat\u0103 Bibliotecii Academiei; documentele familiei, diploma lui de doctor in filosofie, precum \u015fi portretul lui din perioada studiilor la Sorbona (pictat de un prieten \u00een 1905) sunt p\u0103strate de membrii familiei. A avut 3 fiice: Gizela, so\u021bia lui G\u00e1rdonyi, Julia, c\u0103s\u0103torit\u0103 Winter, \u015fi Ana, c\u0103s\u0103torit\u0103 Drexler.<\/span><\/p>
\n

Lucr\u0103ri de urbanistic\u0103<\/b><\/span><\/p>
\n

\u00cenc\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial a studiat evolu\u021bia ora\u015felor, iar din 1912 a numit acest studiu „urbanologie”, termen preluat \u00een literatura de specialitate, al\u0103turi de termenul „urbanistic\u0103”. Pe aceast\u0103 tem\u0103 a publicat aproximativ 50 de articole \u015fi studii \u00een \u201eTemesv\u00e1ri Hirlap”, \u201eVil\u00e1g”, \u201eF\u00fcggetlen Ujs\u00e1g”, \u201eIfj\u00fa Kelet”, \u201eK\u00e9zirat”, \u201e\u00daj Kelet”, \u201eH\u00faszadik Sz\u00e1zad”, \u201eKorunk”, \u00een \u201eLa vie urbaine” din Paris, \u201eZirkel”, Stuttgart, \u201eOeuvres” din Geneva, \u201eTribuna”, \u201eContemporanul”, \u201eVia\u021ba economic\u0103”. \u00cel preocupa urbanizarea accelerat\u0103 \u015fi problemele legate de dezvoltarea ora\u015felor. A cunoscut si a colaborat cu arhitecti si urbani\u015fti celebri \u00een perioada 1929-1939, printre care Jan Wils<\/span><\/a> (arhitectul stadionului olimpic din Amsterdam, 1928), Le Corbusier<\/span><\/a> \u015fi \u00een special Gaston Bardet<\/span><\/a> (fondatorul \u201eurbanismului cultural”). Ca \u015fi Bardet, Deznai vedea urbanismul ca func\u021bie social\u0103 \u015fi economic\u0103 a ora\u015fului (nu ca o ramur\u0103 a arhitecturii urbane).<\/span><\/p>
\n

A participat la numeroase congrese de urbanistic\u0103, de exemplu, \u00een 1934 la Lyon \u015fi \u00een 1937 la Paris. \u00cen 1938 a fost ales vice-pre\u015fedinte al asocia\u021biei pentru urbanism subteran la Paris; tot atunci a participat ca delegat din partea Rom\u00e2niei la \u015fedin\u021bele Ligii Na\u021biunilor la Geneva.<\/span><\/p>
\n

Lucr\u0103rile lui Viktor Deznai continu\u0103 s\u0103 fie citate \u015fi figureaz\u0103 \u00een bibliografia unor c\u0103r\u021bi de urbanistic\u0103 recente. Multe studii r\u0103mase \u00een manuscris se g\u0103sesc la Biblioteca Academiei, filiala Cluj. <\/span><\/p>\n<\/blockquote>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center”]

Publications<\/b><\/span><\/p>\n