{"id":2037,"date":"2021-04-05T16:47:33","date_gmt":"2021-04-05T14:47:33","guid":{"rendered":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/?post_type=project&p=2037"},"modified":"2021-04-05T17:04:07","modified_gmt":"2021-04-05T15:04:07","slug":"recenzie-bernard-politzer","status":"publish","type":"project","link":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/en\/project\/recenzie-bernard-politzer\/","title":{"rendered":"Recenzie-bernard-politzer"},"content":{"rendered":"

[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”Bernard Politzer, O tinere\u021be \u00een Rom\u00e2nia” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” content_font=”||||||||” content_font_size=”18px” content_line_height=”2em”]<\/p>\n

Memoriile unui sionist \u2013 O analiz\u0103 p\u0103trunz\u0103toare \u015fi plin\u0103 de verv\u0103<\/span><\/p>\n

By Getta Neumann<\/span><\/p>\n

[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default” custom_padding=”||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default” max_width=”100%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”2038″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ hover_enabled=”0″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

\n

<\/span>Pe urmele lui Francis Dov Por<\/b><\/a> (1927, Timi\u0219oara \u2013 2014, Ierusalim), zoolog, hidrobiolog \u0219i biogeograf israelian, uimit\u0103 de \u00eentors\u0103turile nefaste din biografia lui, am fost tentat\u0103 s\u0103-i citesc amintirile publicate sub pseudonimul Bernard Politzer, numele str\u0103mo\u015filor lui. Este o lectur\u0103 captivant\u0103 despre anii 1940-1960 \u00een Rom\u00e2nia, despre idealismele fatale care au fr\u0103m\u00e2ntat ace\u015fti ani, despre entuziasme \u015fi decep\u021bii, despre oameni si neoameni \u015fi, \u00een pagini de antologie de literatur\u0103 memorialistic\u0103, despre infernul penitenciar \u00een regimul comunist. <\/span><\/p>\n

Prima confruntare a lui Francisc (\u00een Israel, ortografiat Francis) Por cu for\u021bele de ordine a avut loc \u00een 1940, la 13 ani, \u00een trenul de la Timi\u015foara spre Bucure\u015fti. B\u0103iatul era echipat cu c\u0103r\u021bi \u015fi un mic laborator de chimie portabil, dar nu cu autoriza\u021bia de c\u0103l\u0103torie care, recent, devenise obligatorie pentru evrei. Cele c\u00e2teva ore \u00eentr-o celul\u0103 \u00eentunecoas\u0103 \u015fi semn\u0103tura pe o declara\u021bie vor fi multiplicate \u00een numeroase episoade viitoare, \u00een care preocup\u0103rile intelectuale nu se vor istovi nici \u00een condi\u021biile cele mai vitrege, situa\u021bie-tipar a tinere\u021bii lui Por \u00een Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\u00ccn 1942, elevii evrei, exclu\u015fi din \u015fcolile de stat \u015fi private, au avut posibilitatea s\u0103 frecventeze Liceul „Cultura – Max Aziel” al comunit\u0103tii evreilor din Bucure\u015fti, unde „… fiecare zi de \u015fcoal\u0103 era o mic\u0103 victorie \u00een lupta noastr\u0103 pentru supravie\u021buirea intelectual\u0103”. Dup\u0103 8 ore de munc\u0103 obligatorie plus 4 ore de cursuri la \u015fcoal\u0103, Por \u00ee\u015fi petrecea timpul cu prietenii lui, „grupul Wagner”, cum erau porecli\u021bi, pentru c\u0103 erau cunoscu\u021bi pentru admira\u021bia lor pentru opera compozitorului antisemit. Adolescentul se furi\u015fa la concerte, accesul fiind interzis evreilor, \u015fi c\u00e2nta la pian. La munc\u0103 obligatorie, una din sarcini era dezgroparea cadavrelor din casele d\u0103r\u00e2mate de bombe. S-ar putea c\u0103 t\u00e2n\u0103rul Por s\u0103 se fi \u00eent\u00e2lnit cu Mircea Cri\u015fan sau cu Iulian Sorin, secretar general al Federa\u021biei Comunit\u0103\u021bilor Evreilor \u00een anii 1991\u20132004, care erau \u015fi ei \u00eenh\u0103ma\u021bi la aceea\u015fi corvoad\u0103, a\u015fa cum mi-a povestit cel din urm\u0103. <\/span><\/p>\n

Cu deta\u015farea unui om trecut prin multe, Por prezint\u0103 organiza\u021bia sionist\u0103 de tineret „Ha\u015fomer Ha\u021bair” (T\u00e2n\u0103rul Paznic), a c\u0103rui secretar general devine \u00een anul 1947, mi\u015fcare intrat\u0103 \u00een ilegalitate \u00een 1942, redevenit\u0103 legal\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, din nou interzis\u0103 \u00een 1948, \u00eempreun\u0103 cu toate organiza\u021biile necomuniste. Tinerii doreau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia pentru a construi un stat bina\u021bional (iudeo-arab) \u015fi comunist \u00een Palestina. La vestea armisti\u021biului \u00een Europa, se \u00eentrunesc \u015fi c\u00e2nt\u0103 Hatikva, imnul na\u021bional israelian \u015fi Interna\u021bionala. Din idealism pur \u015fi dur, sunt capabili de mari sacrificii, se dedic\u0103 pe deplin cauzei, \u00een timp ce preocup\u0103rile legate de familie \u015fi via\u021ba personal\u0103 (se preconiza abstinen\u021ba sexual\u0103!) sunt reprimate, fenomene care sunt, \u00een retrospectiv\u0103, excese caracteristice vremii. Foarte interesante si perturbante sunt asem\u0103n\u0103rile pe care le g\u0103se\u015fte Por \u00eentre mi\u015fcarea legionar\u0103 \u015fi cea sionist\u0103, subliniind deosebirile esen\u021biale.<\/span><\/p>\n

La cererea conducerii din Palestina, Por r\u0103m\u00e2ne \u00een Rom\u00e2nia, cu toate c\u0103 ar fi avut posibilitatea de a emigra. Cadre capabile erau necesare la fa\u021ba locului. Sioni\u015ftii au ajutat multor sute de evrei s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba maghiar\u0103 \u015fi s\u0103 ajunga \u00een Palestina prin Constan\u021ba sau prin Bulgaria, iar dup\u0103 armisti\u021biu, au organizat tab\u0103re de preg\u0103tire pentru emigrare \u015fi via\u021ba \u00een chibu\u021b. Por avea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 scump aceast\u0103 decizie. \u00cen 1948 este arestat, de\u021binut \u00een celula Siguran\u021bei din Timi\u015foara, apoi la Oradea, torturat – sp\u00eenzurat cu capul \u00een jos, b\u0103tut la t\u0103lpi cu un baston de cauciuc. Printre tor\u021bionari era \u015fi comisarul Gold, care reapare mul\u021bi ani mai t\u00e2rziu \u00eentr-un chibu\u021b \u00een Israel. \u00cen 1953 este din nou arestat \u015fi condamnat la 8 ani de \u00eenchisoare din care va absolvi 2 ani \u015fi jum\u0103tate.<\/span><\/p>\n

Descrierea deten\u021biunii \u00een pu\u015fc\u0103ria de trist\u0103 notorietate de la Jilava este o adev\u0103rat\u0103 „sociologie”, termen folosit de autor, a \u00eenchisorii politice din Rom\u00e2nia. Este iadul pe p\u0103m\u00e2nt. \u00ccn timpul anchetei, \u00een 1948 se b\u0103tea sistematic, \u00een 1954, pe l\u00e2ng\u0103 lovituri \u015fi \u00eenjur\u0103turi, se aplicau metode psihice de tortur\u0103. Anchetatorilor, „… acestor imbecili brutali le datorez maturizarea mea politic\u0103. Ei reprezentau dec\u0103derea cea mai josnic\u0103 a idealului comunist cu care crescusem.” (p.143) Por se lecuie\u015fte defintiv de comunism, de orice fanatism, de politic\u0103. <\/span><\/p>\n

Por zugr\u0103ve\u015fte un tablou dantesc al condi\u021biilor subumane: \u00eenghesuial\u0103, igrasie, duhoare, \u00eentuneric, murd\u0103rie \u015fi foamete. Surpriz\u0103! La o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dupa ce a fost introdus \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul uman din celula lui, s-a organizat un mare simpozion \u00eentitulat „Importan\u021ba secolului al XIX-lea \u00een \u015ftiinte \u015fi \u00een arte”. Timp de dou\u0103 zile s-au \u021binut zeci de conferin\u021be, din memorie, f\u0103r\u0103 h\u00e2rtie si creion, \u00een fa\u021ba unei audien\u021be de 100 de persoane, coco\u021ba\u021bi pe priciuri sau pe burt\u0103 \u00een „\u015ferp\u0103rie”, adic\u0103 sub priciuri. Nu degeaba era denumit\u0103 Jilava „universitatea p\u00e2rn\u0103ilor”. De\u021binu\u021bii politici erau \u021binu\u021bi separat de de\u021binu\u021bii de drept comun, numi\u021bi „pinguini”, „pentru c\u0103 la jocurile de noroc din \u00eenchisoare \u00ee\u015fi pierdeau p\u00e2n\u0103 \u015fi izmenele, iar apoi \u021bop\u0103iau \u00eenf\u0103\u015fura\u021bi \u00een p\u0103turile lor asemeni bine cunoscutelor p\u0103s\u0103ri de la Polul Sud”, noteaz\u0103 Por cu umor. Cu verv\u0103 descrie cum conglomeratul de intelectuali de toate culorile, comuni\u015fti, legionari, sioni\u015fti, religio\u015fi, g\u0103se\u015fte modul s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 psihic \u015fi intelectual. Se introduc reguli de comportament \u015fi de igien\u0103. Din p\u00e2ine, s\u0103pun, f\u00e2nul din saltele, c\u0103rbune se fabric\u0103 a\u021b\u0103 pentru a cro\u015feta litere, un aluat din care se modeleaz\u0103 figurine pentru \u015fah, instrumente rudimentare de t\u0103iat \u015fi de scrijelit. Se povestesc romane. Se \u00eenva\u021b\u0103 limbi str\u0103ine. Se recit\u0103 \u015fi compun poezii. Aici a compus poetul \u015fi filologul Ezra Fleischer poemul Masa Gog<\/i> (Povara lui Gog), premiat, f\u0103r\u0103 a se dezv\u0103lui numele poetului, \u00een anul 1959 cu ,,Premiul Israel pentru literatur\u0103”. Eli, un violonist talentat, c\u00e2nta concerte de vioar\u0103 imit\u00e2nd instrumentul \u015fi mim\u00e2nd pizzicato. Por era specializat \u00een prelegeri de biologie \u015fi \u00een opere. C\u00e2nta uvertura \u015fi ariile, recolta aplauze \u015fi d\u0103dea, \u00een ilaritatea general\u0103, un bis. Amintesc doar c\u00e2teva exemple, pentru a da o idee despre explozia de creativitate, despre triumful spiritului \u00een acele condi\u021bii \u015fi despre umorul truculent al naratorului. <\/span><\/p>\n

\u00cen 1955 s-au rejudecat procesele sioniste, Francisc Por a fost eliberat, iar \u00een 1960 a ajuns, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00een Israel. Cronica tinere\u021bii sale este depozi\u021bia unui martor al epocii – observator analitic \u015fi empatic -, opera unui povestitor talentat. <\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n

[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center”]<\/p>\n

Sources<\/b><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

<\/b><\/span><\/p>\n