{"id":3629,"date":"2021-05-15T14:04:40","date_gmt":"2021-05-15T12:04:40","guid":{"rendered":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/?post_type=project&p=3629"},"modified":"2021-05-18T17:24:53","modified_gmt":"2021-05-18T15:24:53","slug":"stefan-szonyi","status":"publish","type":"project","link":"https:\/\/museum.jewishtimisoara.ro\/en\/project\/stefan-szonyi\/","title":{"rendered":"Sz\u00f6nyi \u0218tefan"},"content":{"rendered":"

[et_pb_section fb_built=”1″ fullwidth=”on” _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default”][et_pb_fullwidth_header title=”@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF90aXRsZSIsInNldHRpbmdzIjp7ImJlZm9yZSI6IiIsImFmdGVyIjoiIn19@” subhead=”26 iulie 1913, Banloc – 4 decembrie 1967, Bucure\u0219ti” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon_size=”35px” _builder_version=”4.9.2″ _dynamic_attributes=”title” _module_preset=”default” title_line_height=”1.8em” content_font=”||||||||” content_font_size=”18px” content_line_height=”2em” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

Painter<\/span><\/p>\n

[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” max_width=”80%” custom_padding=”10px||10px||true|false”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” link_font=”||||on||||” link_text_color=”#000000″ link_font_size=”17px” link_text_color__hover_enabled=”on|hover” link_text_color__hover=”#0A4DA3″]<\/p>\n

Home<\/a> > Personalities<\/a>\u00a0<\/p>\n

[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” custom_padding=”0px||0px||false|false”][et_pb_row _builder_version=”4.9.1″ _module_preset=”default” max_width=”100%”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_gallery gallery_ids=”3630″ hover_overlay_color=”rgba(10,77,163,0.6)” _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” title_font=”||||||||” pagination_font=”|600|||||||” pagination_text_color=”#0A4DA3″ hover_enabled=”0″ title_text_color__hover_enabled=”on|hover” title_text_color__hover=”#0A4DA3″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_gallery][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

\n

Tat\u0103l s\u0103u a fost medic veterinar. \u00cen 1928, familia s-a mutat la Lugoj unde t\u00e2n\u0103rul Szonyi se apropie de c\u00e2\u0163iva pictori mai v\u00e2rstnici (Aurel Ciupe<\/span><\/a>, <\/span>Emil Lenhardt<\/span>) care lucreaz\u0103 \u00aben plein air\u00bb \u00een spiritul \u015fcolii de la Barbizon. La 15 ani picteaz\u0103 fresc\u0103 sub \u00eendrumarea pictorului Virgil Simionescu<\/span><\/a>.<\/span><\/p>\n

Familia se mut\u0103 din Lugoj la Timi\u015foara \u015fi Sz\u00f6nyi devine elev la Liceul Israelit din Timi\u0219oara. Frecventeaz\u0103 \u015fcoala liber\u0103 \u00abCasa Arti\u015ftilor\u00bb al\u0103turi de Alexandru Borgida, Andrei Gal, Andrei Orgonas \u015fi cel care-i va deveni prieten pe via\u021b\u0103, viitorul sculptor Andrei Szobotka, \u015fi el absolvent al Liceului Israelit. \u00cen 1932, la v\u00e2rsta de 19 ani are prima sa expozi\u021bie personal\u0103 la Timi\u015foara.<\/span><\/p>\n

1934-1937. Studiaz\u0103 la \u015ecoala de Arte frumoase din Timi\u0219oara, unde profesori \u00eei sunt Iuliu Podlipnyi<\/span><\/a>, Alexandru Popp<\/span><\/a>, Romul Ladea<\/span><\/a>. \u00cen anii studen\u021biei are un atelier \u00een strada Eugeniu de Savoya, o perioad\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Corneliu Baba<\/span><\/a> \u00abprietenul de mansard\u0103 \u015fi de idei\u00bb, a\u015fa cum l-a numit Baba pe Sz\u00f6nyi.<\/span><\/p>\n

1935. La 22 de ani deschide o mare expozi\u0163ie personal\u0103 \u00een localul Palatul Lloyd din Timi\u015foara.<\/span><\/p>\n

1938-1939.\u00a0 <\/span>Urmeaz\u0103 \u00een Fran\u0163a cursuri la Acad\u00e9mie Ranson<\/span><\/a> \u015fi Ecole de Beaux Arts<\/span><\/a> din Paris. Situa\u0163ia politic\u0103 incert\u0103 \u00eel determin\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 mai cur\u00e2nd \u00een \u0163ar\u0103.<\/span><\/p>\n

Urmeaz\u0103 un \u00eentreg ciclu de lucr\u0103ri expresioniste cu subiecte inspirate adesea dintr-o lume de basm (Arachn\u00e9, Vioar\u0103 din Cremona, \u00cen pridvor, Autoportret cu mama<\/i>). <\/span><\/p>\n

Din 1940 \u00ee\u015fi propune subiecte mai ambi\u0163ioase. Urmeaz\u0103 un \u00eentreg ciclu \u021b\u0103r\u0103nesc (Gheorghe Doja, Jur\u0103m\u00e2ntul, Pluta\u0219ii<\/i>) <\/span><\/p>\n

1940-1942. Ca urmare a m\u0103surilor antivreie\u015fti \u015fi ca antifascist, a fost internat \u00eentr-un lag\u0103r care se afla \u00een \u0218coala de arte \u0219i meserii Timi\u0219oara, unde picteaz\u0103 o fresc\u0103 monumental\u0103 \u00een sala festiv\u0103, de 15 metri lungime \u015fi 4 metri l\u0103\u0163ime.<\/span><\/p>\n

1941. Se \u00eenscrie \u00een Partidul Comunist Rom\u00e2n. Cuprins de un nou ideal \u00een urm\u0103torii ani \u00ee\u015fi schimb\u0103 priorit\u0103\u0163ile tematice abord\u00e2nd cu o for\u0163\u0103 care \u00eei va r\u0103m\u00e2ne caracteristic\u0103, teme legate de via\u0163a \u0163\u0103ranilor iar mai t\u00e2rziu de cea a muncitorilor de pe \u015fantiere \u015fi uzine. (Aratul greu, Turn\u0103torie, Tipografia ilegal\u0103<\/i> \u015f.a.)<\/span><\/p>\n

1948. A participat la Prima Expozi\u021bie Anual\u0103 de Stat. Premiul \u00abIon Andreescu\u00bb al Academiei RPR. 1953. Laureat al Premiului de Stat pentru pictur\u0103. 1964. I se acord\u0103 titlul de Maestru Emerit al Artei.<\/span><\/p>\n

1950. La 37 de ani, a fost numit profesor \u0219i director de studii la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu” \u00een Bucure\u015fti, unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu profesorul Gheorghe Labin<\/span><\/a>, sec\u0163ia de Art\u0103 Monumental\u0103.<\/span><\/p>\n

1952. Particip\u0103 la expozi\u0163ia de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la Paris care a fost organizat\u0103 sub patronajul lui Picasso, Fougeron, Francis Jourdain \u015fi Tristan Tzara.<\/span><\/p>\n

1958. Particip\u0103 la Bienala de la Vene\u0163ia (Pluta\u015fii, Ecaterina Varga, Lumin\u0103 peste uzin\u0103<\/i>). \u00cen 1959-1960 realizeaz\u0103 compozi\u0163ia mural\u0103 \u00abBob\u00e2lna\u00bb \u00een tehnica \u00abal fresco\u00bb.<\/span><\/p>\n

1962-1964. Deseneaz\u0103 ilustra\u0163ii pentru diverse publica\u0163ii \u015fi revine la pictur\u0103 de peisaj. \u00cen 1966 realizeaz\u0103 mozaicul \u201eEminescu \u0219i B\u0103lcescu\u201d pe fa\u021bada Universit\u0103\u021bii din Timi\u0219oara.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 o lung\u0103 suferin\u0163\u0103, se stinge din via\u0163\u0103 pe 4 decembrie 1967.<\/span><\/p>\n

\u00cen ora\u0219ul Timi\u0219oara, o strad\u0103 \u00eei poart\u0103 numele. <\/span><\/p>\n

\u00cen timpul vie\u0163ii artistul a participat cu lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u015fi grafic\u0103 la numeroase expozi\u0163ii \u015fi mai multe evenimente post mortem au avut loc \u00een memoria artistului. Lucr\u0103ri de pictur\u0103, grafic\u0103 \u015fi sculptur\u0103 ale artistului fac parte din c\u00e2teva colec\u0163ii particulare din Rom\u00e2nia \u015fi str\u0103in\u0103tate c\u00e2t \u015fi din colec\u0163ia mai multor Muzee Na\u0163ionale. \u00cen 2020, prin dona\u0163ie testamentar\u0103 a artistului plastic Marieta Pamfil, un num\u0103r \u00eensemnat de lucr\u0103ri create \u00een perioada interbelic\u0103 pentru Olga Szuitz, mama donatoarei, au intrat \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional al Banatului.<\/span><\/p>\n

\u00cen 2017 la \u00eemplinirea a 50 de ani de la trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103 a artistului, Institutul Cultural Rom\u00e2n a editat un important album al c\u0103rui text principal este semnat de c\u0103tre istoricul de art\u0103 Ruxandra Dreptu.<\/span><\/p>\n

Albumul bilingv (rom\u00e2n\u0103-francez\u0103) a fost prezentat \u00een saloanele Bookfest \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een Ambasada Rom\u00e2niei din Paris, unde o conferin\u0163\u0103 \u015fi un concert au acompaniat c\u00e2teva picturi ale artistului provenind din c\u00e2teva colec\u0163ii particulare.<\/span><\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=9XW2bhrDZDw<\/a><\/span> <\/span><\/p>\n

Decembrie 2017 – mai 2018. Muzeul de Art\u0103 Timi\u015foara a g\u0103zduit \u00een opt din s\u0103lile sale, o expozi\u0163ie care s-a bucurat de un mare succes public, intitulat\u0103 \u00ab\u0218tefan Sz\u00f6nyi MONUMENTAL\u00bb<\/b>, curatoriat\u0103 de fiica artistului Anca Sz\u00f6nyi Thomas. Numeroasele vizite ghidate c\u00e2t \u0219i reac\u021bia publicului amator de art\u0103, au prilejuit reevaluarea acestui important artist.<\/span><\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=T2xSOJv6WNQ<\/a><\/span><\/p>\n

2019. Universitatea de Vest Timi\u015foara, cu ocazia a 75 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, \u00een cadrul unui eveniment public, a acordat pictorului \u015etefan Sz\u00f6nyi titlul post mortem de \u00abCet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Timi\u015foara<\/b>\u00bb. <\/span>O plac\u0103 comemorativ\u0103 cu portretul artistului a fost creat\u0103 cu aceast\u0103 ocazie. <\/span><\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=4_1QQKJSvYg&t=6s<\/a><\/span><\/p>\n

____________________________________________________<\/span><\/p>\n

Cele dou\u0103 fiice ale pictorului au cunoscut un succes profesional deosebit.<\/span><\/p>\n

Julieta Sz\u00f6nyi este absolvent\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi fiica artistului din prima sa c\u0103s\u0103torie cu Rosalia Veronica Borsos. Julieta a interpretat numeroase roluri de teatru \u015fi film printre care cele mai cunoscute sunt serialul \u00abToate p\u00e2nzele sus\u00bb de Radu Tudoran, regia Mircea Mure\u015fan \u015fi \u201eFelix \u015fi Otilia” dup\u0103 romanul \u201eEnigma Otiliei” de George C\u0103linescu, regia Iulian Mihu. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=-Kr0A_24Rxo<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Anca Sz\u00f6nyi este fiica artistului din a doua sa c\u0103s\u0103torie, cu Mary Anastasi. Anca este artist vizual \u015fi curator. A absolvit Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte Bucure\u015fti dar a jucat \u015fi \u00een c\u00e2teva filme, printre care cel mai cunoscut publicului larg este \u00abCiuleandra\u00bb dup\u0103 romanul lui Liviu Rebreanu, regia Sergiu Nicolaescu. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=cnH-ZgPdmwU<\/span><\/a><\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n

[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

\n

Despre \u0218tefan Sz\u00f6nyi<\/b><\/span><\/h3>\n

\u201eSz\u00f6nyi era un om integru, om cu caracter, om \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Era al\u0103turi de cei ce se pronun\u021b\u0103 pentru dreptate social\u0103, \u00eemporiva asupririi, pentru o societate mai dreapt\u0103. Toate acestea se oglindesc in tematica picturii sale. Am amintit ciclul cu Gheorghe Doja, Aratul greu, Jur\u0103m\u00e2ntul . Alt ciclu, \u00een acea\u0219i direc\u021bie, este cel cu Tipografia ilegal\u0103, Ecaterina Varga \u0219i \u00cenmorm\u00e2ntarea partizanului. \u00cen multiplele autoportrete, Sz\u00f6nyi se prezint\u0103 cu capul ridicat, ca unul care \u0219tie ce vrea, care-\u0219i cunoa\u0219te drumul \u0219i idealurile. \u00cen schimb, \u00een pictura autoportretului cu mama, exprim\u0103 tandre\u021be.\u201d<\/span><\/p>\n

Geza Kornis<\/b>, prieten \u015fi coleg cu pictorul la Liceul Comercial Israelit Timi\u0219oara<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

\u00ab\u00a0Cred c\u0103 a fost incomparabil mai \u00eensemnat \u015fi mai profund dec\u00e2t ne d\u0103m noi seama. \u00cen realitate era un liric, un fel de poet al poeziei \u015foptite \u00een megafoanele revolu\u021biei \u00een care a crescut. Un evlavios al adev\u0103rului \u0219i al drept\u0103\u021bii. A \u015ftiut s\u0103 \u00eenfrunte spaimele ilegalit\u0103\u021bii \u015fi moartea \u00eens\u0103\u015fi dar f\u0103r\u0103 orice urm\u0103 de \u015fmecherie. Minciuna \u015fi r\u0103utatea \u00eel zguduiau. De o bun\u0103tate revolu\u021bionar\u0103 poetic\u0103, una c\u0103reia ne place s\u0103-i spunem azi inocen\u021b\u0103.\u00a0\u00bb<\/span><\/p>\n

Bodor P\u00e1l<\/b>,\u00a0 <\/span>jurnalist, scriitor, eseist, (Budapesta 2015)<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

\u00cen 2017 la \u00eemplinirea a 50 de ani de la trecerea \u00een nefiin\u021b\u0103 a artistului, Institutul Cultural Rom\u00e2n a editat un important album <\/b>al c\u0103rui text principal este semnat de c\u0103tre istoricul de art\u0103 Ruxandra Dreptu.<\/span><\/p>\n

\u00ab\u00a0Opera lui \u0218tefan Sz\u00f6nyi este ca o oglind\u0103 cu dou\u0103 fa\u021bete. \u00cen ambele se reflect\u0103 perioade din via\u021ba sa.<\/span><\/p>\n

Sz\u00f6nyi este \u00een primul r\u00e2nd un portretist, un creator de caractere. El picteaz\u0103 portrete de eroi, fie ai unei lupte, fie ai vie\u021bii cotidiene. To\u021bi cei pe care i-a pictat au devenit personaje ale unui scenariu existen\u021bial. Sz\u00f6nyi are ceva de spus, de transmis. Spectatorul este martorul s\u0103u, lui i se deschide universul tr\u0103irilor sale de t\u00e2n\u0103r romantic. Temele tablourilor sunt majore, frumuse\u021bea \u0219i sensibilitatea feminin\u0103, crezul s\u0103u artistic, geneza, cunoa\u0219terea. <\/span><\/p>\n

Dimensiunea interioar\u0103 a lui \u0218tefan Sz\u00f6nyi este una monumental\u0103.<\/span><\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd la o parte subiectele tablourilor \u015fi judec\u00e2nd opera de art\u0103 din punct de vedere estetic, \u00eel putem plasa pe Sz\u00f6nyi \u00een familia stilistic\u0103 a expresionismului magic, al\u0103turi de pictorii b\u0103n\u0103\u0163eni Aurel Ciupe, Catul Bogdan, Tasso Marchini, sau \u00een cea mai larg\u0103 a lui Giorgio de Chirico, a expresionismului edulcorat caracteristic arti\u015ftilor de la Der Blaue Reiter, \u00een special a lui Franz Marc, a picturii monumentale influen\u0163ate de sculptur\u0103, ca de pild\u0103 Romul Ladea dar \u015fi a lui Arno Breker, p\u00e2n\u0103 la tendin\u0163a sintetiz\u0103rii care duce spre abstrac\u0163ionism.\u00a0\u00bb<\/span><\/p>\n

Ruxandra Dreptu, <\/b>autoarea monografiei dedicat\u0103 artistului<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n

[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

<\/span><\/p>\n

\u0218TEFAN SZ\u00d6NYI \u2013 UN MARE PICTOR AL TIMI\u0218OAREI INTERBELICE\u00a0<\/span><\/h3>\n

<\/span><\/p>\n

\u0218tefan Sz\u00f6nyi este unul dintre arti\u0219tii celebri ai Rom\u00e2niei care s-au format \u0219i s-au afirmat \u00een mediul social-cultural al Timi\u0219oarei interbelice. Pentru cei ce vor s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 opera sa este de dorit s-o contextualizeze, mai precis s-o asocieze atmosferei sociale \u0219i intelectuale a unui ora\u0219 care \u00een preajma celui dint\u00e2i r\u0103zboi mondial \u0219i mult timp dup\u0103 aceea a fost considerat singurul experiment reu\u0219it al politicilor iluministe ale Europei Centrale. \u00cen biografia, educa\u021bia, g\u00e2ndirea \u0219i arta lui Sz\u00f6nyi se reg\u0103sesc mo\u0219tenirile multiplu codate ale Mitteleuropei. Adic\u0103, tot ceea ce a dat un contur \u0219i o identitate inconfundabile Banatului Timi\u0219oarei.\u00a0<\/span><\/p>\n

Sz\u00f6nyi preluase \u015fi valorificase starea de spirit a familiei sale \u0219i a celui mai \u00eentins segment social al ora\u015fului. Opera sa este una novatoare, include o simbolistic\u0103 divers\u0103, perspectiva intelectual-cosmopolit\u0103, experiment\u00eend \u0219i valorific\u00e2nd interferen\u021bele regiunii \u0219i ale zonei, bog\u0103\u021bia de tradi\u0163ii urbane \u0219i rurale ale Banatului. Talent \u00eenn\u0103scut, minte iscoditoare, putere de munc\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, Sz\u00f6nyi a fost repede remarcat \u00een cercurile arti\u0219tilor, ale colec\u021bionarilor, ale iubitorilor de art\u0103. \u00cen Timi\u0219oara anilor \u201830 ai secolului trecut, la o v\u00e2rst\u0103 la care al\u021bii abia \u00ee\u0219i \u00eencepeau studiile, deschisese str\u0103lucite expozi\u021bii personale. \u00cen paralel, studia sub \u00eendrumarea unor arti\u0219ti \u0219i profesori eminen\u021bi precum <\/span>Julius Podlipny, Romul Ladea, Anastase Demian, Aurel Ciupe \u0219i Alexandru Popp.<\/span> Universul cultural-urban era rafinat, adesea original, unul c\u0103ruia Sz\u00f6nyi avea s\u0103-i d\u0103ruiasc\u0103 propria-i excelen\u021b\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

Ceea ce a urmat \u00een deceniile consacr\u0103rii este impresionant prin teme \u0219i personaje, prin limbaje \u0219i mesaje, prin desen \u0219i culoare, prin monumentalitatea inimitabil\u0103. \u00cen pofida celor dou\u0103 regimuri politice totalitare care i-au scurtat via\u021ba, Sz\u00f6nyi s-a f\u0103cut remarcat ca un om de caracter \u0219i ca un artist complex \u0219i complet. Purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al identit\u0103\u021bii multi-\u0219i interculturale a regiunii natale, el avea s\u0103 se exprime \u00een chip particular \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii artistice a Rom\u00e2niei moderne. Fusese un pictor al c\u0103rui me\u0219te\u0219ug \u0219i a c\u0103rui crea\u021bie au fost adesea comentate \u0219i agreate at\u00e2t \u00een mediile intelectuale rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i \u00een acelea interna\u021bionale.\u00a0<\/span><\/p>\n

De \u00eendat\u0103 ce perpectivele asupra istoriilor recente din fostele state comuniste vor beneficia de examin\u0103ri ra\u021bionale \u0219i, deci, vor deveni credibile, va fi de dorit ca \u0219i orientarea ideatic\u0103 a artistului s\u0103 fie analizat\u0103 \u0219i comentat\u0103. Deocamdat\u0103, consider c\u0103 este momentul s\u0103 descoperim \u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem opera unui mare artist. Acestea sunt doar c\u00e2teva argumente pentru care Muzeul de Art\u0103 Timi\u0219oara deschide o expozi\u021bie-sintez\u0103, prezent\u00e2nd personalitatea \u0219i opera pictorului \u0218tefan Sz\u00f6nyi. \u00cei mul\u021bumesc doamnei Anca Sz\u00f6nyi Thomas, fiica artistului, al c\u0103rei aport \u00een realizarea acestei expozitii a fost deosebit de important.\u00a0<\/span><\/p>\n

Victor NEUMANN – Director al Muzeului de Art\u0103 Timi\u0219oara \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0
10 decembrie 2017<\/span> \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/span><\/span><\/em><\/p>\n

[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”4.9.2″ _module_preset=”default” text_font_size=”16px” width=”80%” max_width=”80%” module_alignment=”center” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n

Sources<\/b><\/span><\/h3>\n