Markovits Rodion (Markovits Jakab)

15 iulie 1884, Kisgérce, Monarhia Austro-Ungară – 27 august 1948, Timişoara, România

Scriitor şi Jurnalist de Limba Maghiară

;

Acasă > Personalități 

Rodion Markovits

S-a născut la Kisgérce (Gherța mică). Reb Jakov, bunicul lui, s-a stabilit în satul Gherța Mică şi s-a căsătorit cu fiica singurei familii de evrei din aşezare. József Markovits, tatăl lui, a studiat într-o ieşiva şi a dobândit şi cunoştințe de cultură generală. Fiind cel mai înstărit evreu din sat şi cunoscător de carte, citea din Tora de Șabat şi, la un moment dat, a devenit preşedintele comunității ortodoxe evreieşti din satul Turț. Printre rudele familiei Markovits se numărau mai mulți rabini. Viața şi creația lui Jakab Rodion (prenumele l-a adoptat de la Rodion Raskolnikov, eroul din romanul Crimă si pedeapsă de Dostoievski) au fost puternic influențate de trei elemente fundamentale: satul natal cu peisajul său geografic si etnografic; experiența sa de viață din prizonieratul rus cu greutăți şi întorsături inimaginabile; ataşamentul față de tradiția şi religia evreiască cu componente sale esențiale – respectul pentru carte, spiritul rațional, bunătatea şi umorul. (v. János Szekernyés)


A urmat liceul la Satu Mare şi a studiat dreptul la Târgu Mureş şi Budapesta. În timpul studenției a publicat articole si nuvele. În ianuarie 1915 a fost înrolat în armata austro-ungară şi a căzut prizonier în iunie 1916 în Rusia. A petrecut şapte ani în Siberia, unde a prestat o muncă foarte grea la Krasnoiarsk. În această perioadă a redactat Szibériai Újság, publicaţia în limba maghiară a prizonierilor din Krasnaia Recika.

În 1921, Rodion Markovits s-a stabilit în Satu Mare, practicând avocatura şi publicând în presa maghiară interbelică: Szamos şi Keleti Újság. În 1926 a publicat în ziarul Keleti Újság din Cluj un anunț prin care îi invita pe foştii prizonieri în Rusia să-şi povestească trăirile. Mărturiile lor le-a folosit în redactarea volumului Garnizoana din Siberia, subtitrat „roman-reportaj colectiv‟, care a apărut ca foileton în Keleti Újság între aprilie şi august 1927. În 1928 a fost publicat în două volume. În doi ani a fost tradus în 14 țări şi a devenit un best-seller internațional. Multe discuții s-au purtat asupra categorisirii operei – un roman documentar sau un reportaj colectiv – pentru că este un amestec de ficțiune, jurnal şi document istoric. Valoarea sa literară a fost contestată de unii critici care i-au reproşat unilateralitatea relatării, stilul neîngrijit, compoziția confuză. Totuşi, cartea a fost şi rămâne expresia fascinantă a unei zguduitoare experiențe de război.


În romanul Sánta farsang, 1933 (tradus în română: Câşlegi într-un picior) regăsim amintiri din copilăria petrecută în sat, iar în volumul de nuvele Reb Ancsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák, 1941 (Reb Ancili şi alte povestioare despre evreii din Oaş, tradusă în română în anul 2014), un spirit şi un stil foarte apropiate de literatura idiş.

Ca şi alți scriitori din generația lui, de ex. Malraux, Shaw, Panait Istrati, André Gide, Markovits avea vederi de stânga, comuniste. La Timişoara era într-un grup de intelectuali de stânga precum poetul Endre Károly, poetul şi scriitorul Robert Reiter (pseudonimul lui Franz Liebhard) sau artistul  Julius Podlipnyi.

Rodion Markovits a continuat să publice articole la Temesvári Hirlap în anii postbelici, la Timişoara, şi după război, la Szabad Szó şi în alte publicații. Timp de câțiva ani, Markovits a fost preşedintele Asociației Scriitorilor de Limbă Maghiară din Banat.


A murit subit, în somn, în 27 august 1948 şi a fost înmormântat în Cimitirul evreilor din Timişoara.

Uitată timp de vreo 15 ani după moartea lui, atenția editorilor s-a îndreptat, sporadic, asupra operei lui Rodion Markovits. În 1965 a apărut o nouă ediție a cărții Garnizoana din Siberia, iar în 1970 un volum cu lucrările lui de publicistică, sub îngrijirea lui János Szekernyés. După Revoluția din 1989 interesul a reînviat. Garnizoana din Siberia s-a republicat în Editura Dacia, opera lui a fost inclusă într-o antologie comemorativă a scriitorilor din județul Satu Mare, povestirile sale Reb Ancsil… au fost traduse în română şi publicate într-o ediție bilingvă. Casa familială a scriitorului din Gherța Mică a devenit Casa Memorială Rodion Markovits.

Publicații

  • Ismét találkozom Balthazárral (nuvele, Satu Mare 1925)
  • Szibériai garnizon (kollektív riportregény, Kv. 1927; ediție nouă în 1965, introducere de József Méliusz; Kv. 1981, introd. Kovács Nemere; Kriterion Könyvkiadó 2005, (Szekernyés János előszavával)
  • Aranyvonat (Budapesta, 1929; Kriterion, Kolozsvár, 2011; Kráter Műhely Egyes. 2012)
  • Sánta farsang (Bp. 1933; Bucureşti 1967)
  • Reb Áncsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák (Timişoara 1939); Reb Áncsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák/Reb Ancili și alte povestioare despre evreimea Oașului (trad. Felician Pop, Kriterion, Cluj, 2014.)
  • Páholyból (Din lojă) (válogatott publicisztikai írások, Szekernyés János szerkesztésével és utószavával, 1970)

Surse