Ádám Anavi

Acasă > Personalități 

Francisc (Ferenc) Frucht s-a născut la Turda. Tatăl, Izidor Frucht era ceasornicar itinerant (din Viena la Bratislava, apoi în Maramureş, Szeged, Szabadka, Bosnia), care s-a stabilit la Turda în 1899 şi a deschis un atelier de ceasornicărie. Francisc a urmat şcoala medie în oraşul natal, apoi a absolvit Facultatea de Psihologie şi Filosofie, Universitatea Cluj. În tinerețe a fost atras de ideile comuniste şi sioniste.

Din 1937 până la pensionare a activat ca profesor în instituții de învățământ la Timişoara. În perioada 1941-1944, ca urmare a măsurile rasiale, fiind expulzat din Liceul Piarist, a predat la Liceul Israelit, unde a continuat să fie profesor până la desființarea liceului în 1948.

Din 1928 a publicat în periodice maghiare din România, „Utunk”, „Igaz Szó”,  „A  Hét”, „Délvilág”, „Irodalom”, „Müvelödés”, „Helikon”, „Korunk”, „Élet és irodalom”, „Látó”, „Jó Pajtás”, „Új Kelet”, „Bánsági Üzenet”, „Szabad Szó”, „Hetí Új Szó”, „Orizont”. În anii 1944-1954 a fost unul dintre reprezentanții liricii politice comuniste, ulterior s-a îndreptat spre lirica filosofică şi ludic-umoristică.

A devenit cunoscut sub pseudonimul Anavi Ádám, pe care l-a adoptat din mai multe motive: era un nume uşor de pronunțat pentru vorbitorii de limba maghiară; numele Anavi vine din două surse: ha-navi, ebraică, „profetul”, dar şi anav, ebraică, „strugure”, iar numele mamei poetului înainte de căsătorie era Traub, care înseamnă „strugure” în germană. Adam în ebraică înseamnă om, dam – sânge, adam – omul plămădit din pământ roşu.

A fost responsabil al Cenaclului Literar Ady Endre, apoi preşedinte şi preşedinte onorific al Cenaclului Literar Franyó Zoltán.

Umorul fin din epigramele şi versurile sale cunoaşte şi astăzi un mare succes, de asemenea cele două poezii în memoria victimelor Holocaustului Rekviem két hangra (Recviem pentru două voci) şi Megszámoltak és megszámoztak (Numărați şi numerotați).

Comedia sa II Matyi (Matyi II), în regia actorului Péter Dukász, a avut premiera la Teatrul Maghiar din Timişoara, pe 26 februarie 2009, când se pregătea sărbătorirea aniversării lui de 100 de ani. Poetul a murit cu 3 zile înainte.

Publicații

• Öregek igazsága/ Adevărul bătrânilor, teatru, Timişoara, 1940
• Hess szegénység/ Hâş, sărăcie, versuri, Timişoara, 1944
• Indulnak hadirendben/ Pornesc în zori, poezii, Bucureşti, ESPLA, 1953
• Etika és kibernetika/ Etica şi cibernetica, poezii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1970
• Metaforás idők/ Timp de metaforă, poezii, Timişoara, Editura Facla, 1974
• Csülök és a többi négy/ Csülök şi ceilalţi patru, Timişoara, Editura Facla, 1977
• Piese pentru copii, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1984
• Szembesités többedmagammal/ Confruntare la plural, poezii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1988
• A sanda mészáros szemével avagy Napoleon poloskája/ Cu ochii măcelarului chior sau ploşniţa lui Napoleon, poezii satirice, Timişoara, Editura Viana, 1995
• Kepler, dramă în 7 tablouri, Timişoara, Editura Hestia, 1995
• Az esztenák asszonya/ Femeie stânelor, legendă dramatică, Timişoara, Editura excelsior, 2000
• Válagotott versek/ Poezii alese, Editura Concord Media, 2004
• Versuri, traducere Ildikó Gabos şi Şerban Foarţă, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2002

Piese de teatru puse în scenă

Kepler şi Andromeda, Az eltünt szeretö/ Iubitul dispărut; Kecskelovag/ Cavalerul pe capră, muzica de Aladár Zoltán, Timişoara, 1971; Fénypásztorok (Păstorii luminii) în 1980. Comedia II Matyi (Matyi II), 2009, Teatrul Maghiar Timişoara.

Cărţi scrise în colaborare

Pellengér/ Stâlpul infamiei, poezii satirice scrise în colaborare cu Bajor Andor şi Bodor Pál, Bucureşti, ESPLA, 1955. Traduceri din limba română în maghiară. Versuri de: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Mircea Dinescu, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Jebelean, Eugen Bunaru, Aurel Turcuş, precum şi proză de Sorin Titel şi Laurenţiu Cerneţ. Din limba maghiară în română traduce: Antologia poeţilor maghiari din R.P.R, 1970; Lirica timişoreană, 1970; Momentul iubirii, 1971; Efigiile patriei, 1971

Premii literare

• Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara (1970)
• Premiul de Excelenţă (1995)
• Diploma de Onoare a Municipiului Timişoara pentru creaţie artistică (1995)
• Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în Rang de Cavaler (2002)
• Cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara (2002)

Bibliografie

• În volume: Edgar Balogh (coordonator), Romániai Magyar Irodalmi Lexikon/ Lexiconul literaturii maghiare din România, Bucureşti, Editura Kriterion, 1981; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005.
• În periodice: Márk, Zoltán, „Utunk”, nr. 19, 1954; Franyó, Zoltán, „Igaz Szó”, nr. 1, 1971; Maria Pongrácz, „Orizont”, nr. 9, 1970; Szabó, László, „Pestmegyei Hírlap”, nr. 28, 1975; Maria Pongrácz, „Igaz Szó”, nr. 2, 1979; Mandics, György, „A Hét”, nr. 11, 1979; Mandics, György, „Szabad Szó”, 28 aug. 1988; Kisgyörgy, Réka, „Utunk”, nr. 34, 1988; Mandics György, „Igaz Szó”, nr. 11, 1989; Oberten, János, „Délvilág”, Szeged, 25 iun. 1994 ş.a.
• Interviu în Memoria salvată: Evreii din Banat, ieri si azi, coordonată de Smaranda Vultur, Editura Polirom, Iaşi 2002
• Dániel Károly, „Amintiri despre Ádám Anavi”, în revista online „Baabel”
• Gidó Attila, „Dokumentum/ Hogyan lettem én zsidó? Beszélgetés Anavi Ádámmal” în „Látó”, Szépirodalmi Folyóirat. 2012, november
• Szekernyés János, A magyarság emlékjelei a Bánságban, Temesvár, 2013