Kohlbach Bertalan

Acasă > Personalități 

Bertalan Kohlbach s-a născut într-o familie de rabini, tatăl lui şi bunicul matern au fost rabini. Din 1879 până în 1889 a studiat la Seminarul Rabinic din Budapesta, perioadă în care a petrecut un an la Seminarul Teologic Evreiesc de la Breslau, Germania. Și-a câștigat titlul de doctor în filozofie în 1888, iar în 1890 a obținut diploma de rabin. În acelaşi an, în 9 martie, a fost ales rabin al comunității status quo ante (tradiționaliste) din cartierul Fabric, Timişoara. A cultivat relațiile cu reprezentanții altor culte şi a fost membru în Izraelita Magyar Irodalmi Társulatnak (Societatea Israelită de Literatură maghiară), în anuarele căreia a publicat numeroase articole. A fost ales în conducerea Magyar Társaskör (Grupul Maghiar). Din postul de rabin a demisionat în 1896, din cauza opoziției comunității față de tentativele sale reformatoare. O reformă care a şocat pe enoriaşi a fost introducerea ritului de pasaj spre maturitate pentru fete, Bat Mițva, corespunzătoare ritului Bar Mițva pentru băieți. S-a mutat la Berlin, unde a studiat filologie clasică, istoria artei şi estetică. Și-a continuat studiul la Universitatea din Budapesta, unde a obținut calificarea de profesor de latină şi germană.

Kohlbach a fost un pionier în domeniul cercetării folclorului evreiesc maghiar din Ungaria, dar din scrierile sale au fost publicate doar extrase în periodice germane și ebraice. Pe lângă activitatea lui pedagogică în calitate de profesor de latină şi germană, a scris despre materialul arheologic evreiesc din Muzeul Maghiar şi a descris monedele de pe vremea dinastiei Haşmoneilor din Muzeul Evreiesc din Budapesta, la înființarea căruia a jucat un rol important. Între 1915 şi 1929 a fost conducător ştiințific al muzeului. În scrierile sale a abordat şi teme de filologie clasică, arheologie și educație generală.

Publicații

• Juda Ibn Balám, Budapesta 1888; A hittan elemei (Elementele învățământului religios), Temesvár 1890 şi altele.
• Kohlbach Bertalan, A hittan elemei (Temesvár, 1890)
• idem, A Magyar Nemzeti Múzeum „beszámim”- tartói (Budapest: Arany J. Ny., 1937) (Klny., Emlékkönyv Mahler Ede 80. születésnapjára)
• idem, A művészet és a gimnázium (Kaposvár: Hagelman, 1899) (Klny., A Kapos-vári Állami Főgimnázium értesítője)
• idem, A zsidó néprajzról (Magyar Zsidó Tudományok, 4) (Budapest: Gabbiano Print, 2007)
• idem, Avató beszéd (1890)Kohlbach Bertalan, Heg yek, dombok és szirtek a szentírásban (Budapest: Franklin Ny., 1937) (Klny., IMIT Évkönyv)
• idem, Hellenizmus a zsidóságban (Budapest: Franklin, 1940) (Klny., IMIT Év-könyv)
• idem, Jehuda ibn Balam XI. századbeli philologus élete s munkái (Budapest: Franklin Ny., 1888) (Bölcsészdoktori értekezés)
• idem, Philosophiai propaedeutika a középiskolák számára (Budapest: Singer és Wolfner, Márkus Ny., 1900)
• idem, Tefillin és tallith (Budapest: Franklin Ny., 1938) (Klny., IMIT Évkönyv

Bibliografie

• Oláh János, A rabbi és a zsidó néprajz (Kohlbach Bertalan) (Rabinul şi folclorul evreiesc), publicat pe pagina web Országos Rabiképzö – Zsidó Egyetem (Seminarul rabinic – Universitatea Evreiască) https://www.or-zse.hu/kutat/tanulmanyok/olah_kolbachbertalan.htm
• Dr. Jakab, Singer, Temesvári Rabbik a XVIII és XIX-ik században, 1928, Wieder Jakab Könyvnyomdája