Acasă > Viața Religioasă > Rabini și personalități în viața comunitară

Date biografice

S-a născut la data de 24 aprilie 1861 la Szeged. A fost absolvent şi doctor în drept al Facultății din Budapesta. Și-a dobândit diploma în 1888 şi a fost înscris în Barou în decembrie 1888. A încetat să profeseze la data de 1 mai 1929. Dr. Vértes a fost căsătorit cu Matild, d. 1947.

Activitatea

În activitatea sa în cadrul comunității evreieşti, în conducerea căreia a fost deja din anii 1900, dr. Vértes a pledat pentru conştientizarea identității naționale şi pentru cultivarea sentimentului de apartenență la poporul evreu, obiective care s-au format în urma pogromurilor de la începutul secolului XX şi care au devenit realizabile în urma acordării de drepturi egale minorităților. De o înaltă ținută intelectuală şi morală, strălucit orator, avocatul dr. Vértes a fost o personalitate care s-a bucurat de un imens prestigiu în comunitate, în oraş, în Banat şi în Transilvania.   

În decembrie 1906, la inaugurarea noului sediu al Comunității evreieşti în clădirea proiectată de arh. Lipót Baumhorn, strada Gheorghe Lazăr nr. 5, dr. Adolf Vértes a rostit o cuvântare reprodusă parțial în presă (Temesvári Hirlap, Temeswarer Zeitung). Era discursul unui cărturar, care dădea glas reuşitei şi coeziunii evreilor timişoreni.

A fost unul din fondatorii şi promotorii Liceului Israelit, înființat în 1919. Mulțumită în mare parte strategiei lui, liceele au obținut dreptul la publicitate şi au reuşit să-l păstreze până în anul 1940.

La adunarea evreilor din Regiunea Banat și Județul Arad ce a avut loc la 27 mai 1923, Dr. Adolf Vértes a prezentat programul: Se va crea cândva un stat național evreiesc, iar „evreimea din restul lumii, legată sufletește de acest centru,  trebuie să dobândească statutul de minoritate națională în țările în care trăiește”. Adunarea a decis constituirea unei organizații evreiești pentru toți evreii, indiferent de apartenența lor la curentul ortodox, neolog, status-quo sau sionist, care să obțină recunoașterea drepturilor lor sociale și culturale, ca minoritate națională. (v. Liceele israelite din Timişoara – Între memorie şi istorie)

A avut nenumărate funcții. A fost preşedinte în diverse organizații: Curatoriul Liceului Israelit Timişoara; asociația Hevra Kadişa care se îngrijea de înmomântări şi de bolnavi; „Leánykiházasító Egylet” (Asociația de ajutorare a fetelor de măritat), fondată în 1883; membru în Baroul Avocaţilor din Timișoara, vice-preşedinte după Primul Război Mondial, preşedinte fiind dr. Aurel Cosma. Primul Maestru al Lojii Losonczy din Timişoara (1899–1919) care şi-a schimbat numele în Loja Pax după 1923. Fondatorul „Fundaţiei dr. Vértes Adolf pentru ajutorarea materială a deținuților” (informații din anul 1898). Atât înainte cât și după 1919, dr. Adolf Vértes a fost deputat în consiliul municipal din Timișoara.

A desfăşurat o activitate francmasonică. Dr. Vértes, primul maestru în anul fondării din 1898 al Lojii Losonczy, a jucat un rol hotărâtor în activitatea lojii. Sfera de activitate a Lojii Losonczy, ulterior Pax, a cuprins lucrări de pregătire pentru fondarea bibliotecii comunale din Timișoara, crearea unei biblioteci pentru Căminul Muncitoresc din Fabric, strângerea fondurilor pentru construirea caselor muncitorești, pentru organizarea grădiniţelor de copii și a învăţământului elementar din Timișoara. În 1901 s-a deschis un birou menit să asigure sprijin juridic gratuit pentru săracii orașului. În anii Primului Război Mondial, în atenţia activităţilor sociale ale lojii s-a situat ajutorarea familiilor celor chemaţi sub arme, precum și activitatea Crucii Roșii. Membrii lojii au reacţionat foarte energic la vestea despre pogromul antisemit al studenţilor români din Oradea din anul 1927. (v. Lajos Kakucs)

Palatul Dr. Adolf Vértes, Str. General Henri Berthelot 5, cartierul Elisabetin, Timişoara, arh. László Székely, aut. construire 4.10.1909, terminat 30.08.1910, este o clădire cu elemente specifice stilului Secession, precum balustrade de fier forjat, ferestre încadrate cu decorații, basoreliefuri. Vértes şi-a a avut biroul de avocat pe strada Vasile Alecsandri nr. 5.   

Arhitectul şi pictorul Albert Krausz a realizat portretul lui dr. Adolf Vértes, reprodus în revista Banatul, an I, nr 2, februarie 1926. Nu se ştie unde se află originalul.

La îmormântarea lui s-a adunat o mulțime şi s-au ținut discursuri în română, maghiară şi germană. Carul mortuar simplu a fost tras de şase cai negri.

După moartea lui, o stradă în centrul Timişoarei a primit denumirea „Dr. Adolf Vértes”, actuala str. dr. Nicolae Paulescu, denumire care a fost anulată în anul 1940, când au intrat în vigoare măsurile antievreieşti.

Surse

• Almanach de adrese. Timişoara 1922
• Articole din „Temesvarer Zeitung‟, 24, 26 şi 27 August 1930, scrise cu ocazia decesului său. Desenul portret este reprodus din numărul din 24 August, 1930
• Cuvântări ale  avocatului dr. Adolf Vértes reproduse în http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf6416.pdf
• Grunțeanu, Lazăr, Dicționarul avocaților Baroului Timiş, ArTPress, 2017
• Kakucs, Lajos, Contribuții la istoria francmasoneriei din Banat în Analele Banatului, S.N., Arheologie – Istorie, XXIV, 2016
• Neumann, Getta, Liceele Israelite din Timişoara. Între istorie si memorie , Euroregionalia, Revista Muzeului de Artă Timişoara, 2014
• Neumann, Victor, Evreii Banatului, Editura Brumar, 2016
• Opriş, Mihai şi Botescu, Mihai, Arhitectura istorică din Timişoara, Timişoara: Tempus 2014
• Schatteles, Tiberiu, Evreii din Timişoara, Editura Hasefer, 2013