Recent a apărut la editura Hasefer, cu sprijinul conducerii FCER, volumul dedicat maestrului Ladislau Roth, la împlinirea vârstei centenare – „O sută de ani de muzică şi măiestrie”. În urma a zeci de ore de dialog, doamna Elvira Cimponeriu a adus împreună, cu fineţe şi fidelitate pentru mărturie, câteva dintre poveştile de viaţă ale dirijorului, compozitorului şi pianistului. Cartea şi-a propus să prezinte succint experienţa deportării, istorie personală pentru care maestrul a avut nevoie de mulţi ani să o poată exprima, şi cariera sa, plină de întâlniri memorabile, proiecte mari şi interesante, călătorii care i-au adus numeroase prietenii şi satisfacţii profesionale. Cartea este ilustrată cu fotografii de familie dar cu memento-uri surprinse ale unor clipe magice în compania unor cunoscuţi confraţi din domeniul muzicii.
Trauma Holocaustului l-a însoţit mereu dar mult timp nu a putut-o exprima. Pierderea fulgerătoare a mamei, la sosirea pe rampa de selecţie de la Auschwitz, i-a marcat existenţa şi i-a diminuat aşteptările din partea umanităţii. Şi totuşi rămâne un mare umanist, care crede cu putere în dreptate socială, în întrajutorare şi, cu siguranţă, şi în iubire. Muzica o trăieşte în fiecare fibră şi prin membrii orchestrelor şi corurilor pe care le-a condus de-a lungul multor decenii, în România, Israel, Mexic, Statele Unite, Italia, Africa de Sud, etc. Tinereţea şi-a păstrat-o intactă. Se vede în atingerea când lină, când săltăreaţă a pianului său drag, în nuanţele subtile ale picturilor proprii care îi umplu camerele. Ladislau Roth, lucrează şi azi, zi de zi, pregăteşte spectacole pentru Operele din Tel Aviv şi Timişoara.
După Revoluţie, când în fine i s-a permis să revină în România, Ladislau Roth – cu modestia caracteristică – s-a bucurat să dirijeze în prima sa casă muzicală, Opera Timişoreană, dar şi la Oradea, Arad, Satu Mare şi în alte oraşe. Cariera muzicală i-a oferit întâlniri magice cu personalităţi ca Placido Domingo, Barbara Streisand, cantorul Meir Hefgott dar şi prietenii de o viaţă cu copiii şi adulţii care au făcut parte din corurile şi numeroasele orchestre pe care le-a condus. În anii 1967-1968 a dirijat în Africa de Sud, în anul 1968 a colaborat cu Radiodifuziunea daneză la Copenhaga, iar în anul 1970 a dirijat o stagiune la „Landestheater” din Salzburg. Timp de 11 ani a fost dirijor la Opera din Mexico City. Îşi aduce aminte de anii petrecuţi acolo, de evreimea de acolo şi multe dintre relaţiile de amiciţie create în acea perioadă rezistă şi acum. Între anii 1985 şi 1987 a lucrat ca dirijor în Statele Unite. În Israel, Ladislau Roth a fost dirijor al Orchestrei simfonice radio din Ierusalim, al Corului de cameră din Tel Aviv, director muzical al Ansamblului israelian de folclor „Anahnu Kan”, a compus adaptări muzicale pentru numeroase spectacole şi discuri. Corul Tzadikov pe care l-a condus a fost cel mai mare cor de copii care a existat în Israel, un ansamblu care face parte din istoria muzicală a ţării care era atunci în plină dezvoltare.
Anul trecut, Ladislau Roth a fost recompensat cu titlul de Cetăţean de Onoare al Timişoarei, o recunoaştere bine-meritată, oferită chiar pe scena Operei timişorene de primarul oraşului. Dirijând Liliacul şi-a adus atunci aminte de anii în care a contribuit la fondarea acestei prestigioase instituţii dar şi de tristele vremuri când, cetăţean străin fiind, i-a fost interzis să îi calce pragul.
La ultimul etaj al unui bloc din Bat Yam este micro-universul Maestrului Roth. Un spaţiu luminos în care simţi izul sărat al mării. Simţi şi sarea lacrimilor estompate dar ai şi confortul zâmbetului interlocutorului. Simţi în fiecare moment iubirea pentru ţara în care se află de peste 60 de ani, Israelul, ţara strămoşilor şi ţara fiului şi nepotului, la rândul său muzician cunoscut. Răspunzi la întrebări şi asculţi fascinat poveşti despre atât de îndepărtata şi, totodată, atât de apropiata Timişoara. Despre corso, despre mari muzicieni, directori ai Operei, conducători ai comunităţii de odinioară, doamnele frumoase ale tinereţii sale. Ai şansa să zbori în timp şi parcă nu te-ai mai desprinde. Cartea de faţă te poartă în ţări şi în timpuri diverse, desluşeşte un destin care a cunoscut abisurile dar şi înâlţimile infinite pe care muzica şi iubirea le pot accesa.
În vederea promovării proiectului „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii”, ICR Tel Aviv, în colaborare cu Opera Naţională Română din Timişoara, intenţiona să organizeze, în data de 2 iulie 2020, nu întâmplător în preajma celor 100 de ani împliniţi de maestrul Roth, spectacolul de operă „Flautul fermecat” de Mozart. Colaborarea cu Opera din Ierusalim este un proiect care sperăm cu toţii că va vedea lumina rampei, pe care maestrul îl aşteaptă cu drag. Până atunci lucrează şi pregăteşte compoziţii şi orchestraţii pentru diverse spectacole. Nu uită niciodată de timişorenii săi şi este întotdeauna în contact telefonic sau prin intermediul internetului, cu interes, cu autentică prietenie şi nobilă modestie. Legătura cu comunitatea evreilor este una de suflet, materializată în numeroase concerte memorabile oferite cadou membrilor săi.
Volumul reprezintă „o gustare” dintr-o biografie fascinantă, un rezumat, plin de modestia care îl caracterizează, al unor experienţe cu totul excepţionale. Mai presus de orice este şansa de a cunoaşte puţin din ceea ce reprezintă Ladislau Roth pentru România şi pentru Israel, cele două patrii care îi definesc existenţa.