Bleyer Gheorghe

Home > Personalities 

Tatăl lui, Izsó Bleyer, avocat, arheolog şi numismat, a fost membru în consiliul de administrație a Muzeului Banatului. Străbunicul din partea mamei, Simon Brück, fabricant de spirt, era proprietarul palatului Simon Brück, str. Mărăşeşti nr. 7, iar bunicul, Salamon, a fost proprietarul Casei Brück, Strada Mercy nr. 9, colț cu Piața Unirii, unde avea o măcelărie. Salamon făcea parte din conducerea comunității.

Tânărul Gheorghe Bleyer a excelat în toate domeniile, dar accesul evreilor la universități fiind limitat în România din perioada interbelică, a studiat arhitectura la Stuttgart. Aici a asimilat principiile stilului modernist şi Bauhaus. Expulzat din Germania, fiind evreu şi comunist, a obținut diploma de arhitect la Eidgenösische Technische Hochschule din Zürich.

Deşi i s-a propus să rămână la Zürich ca asistent la facultate, el s-a întors să-şi ajute familia, care îi finanţase studiile. „Avea calităţi absolut deosebite, cânta la pian, compunea, desena extraordinar de frumos, picta”, povestește nepotul lui, ing. Ioan Bleier. În anii războiului, nu a avut posibilitatea de a-și exersa meseria, pentru că arhitecții evrei nu aveau autorizația să-şi practice profesia.

În 1945 s-a înscris în Partidul Comunist şi a fost mutat la Bucureşti să lucreze în grupul condus de Chivu Stoica, care a elaborat primul plan anual al României socialiste. A predat și a făcut muncă de cercetare la Institutul de Arhitectură din Bucureşti. Prin anii 1954-1956, i s-a reproșat că în cursul lui de istoria arhitecturii, nu elogia suficient arhitectura sovietică și că a fost membru în partidele comuniste din Germania şi Elveţia, care, pe vremea aceea, erau considerate partide deviaţioniste. Ca urmare, a fost dat afară din facultate și exclus din Partidul Comunist Român. Pentru o scurtă perioadă a fost nevoit să lucreze la fabrica de chibrituri din Chiţcani. Ulterior s-a angajat la Institutul Naţional pentru păstrarea patrimoniului cultural şi istoric.

În 1968, a emigrat clandestin în Germania, la Düsseldorf.

Proiecte la Timişoara

1939. Casa Német, Splaiul Nistrului nr. 4, în stil modernist, cu ferestre rotunde ca nişte hublouri de vapor. Casa Méliusz, 1939, strada Ofcea nr. 10, e în stil rustic maghiar, în tradiția arhitecturii rurale din Transilvania secuiască, după gustul comanditarului, scriitorul József Méliusz. Este singura clădire pe care arhitectul Bleyer şi-a pus sigla cu numele. Ea se află sub balconul din dreapta, iar sub balconul din stânga este numele constructorului. A transformat construcția deja existentă a Casei de bătrâni a Comunității Evreilor, str. Inocențiu Micu Klein nr. 25-27.

1947. Casa cu trei fete, bd. Constantin Diaconovici Loga nr. 31, antreprenor arh. Carol (Karl) Bonn, sculptura András Gál. A fost construită pentru familiile Schön și Werner, iar în anii 1950, a fost folosită ca reședință pentru președintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, când era în vizită la Timișoara.

Publications

• Locuințele oamenilor muncii de-a lungul timpurilor (1957)
• Timişoara. Monografie urbanistică şi arhitecturală (1958), manuscris dactilografiat, Biblioteca Muzeului Banatului
• Monografii despre Biserica Neagră, Ada Kaleh, Alba Iulia, articole în Korúnk, revistă culturală lunară clujeană, în Új Idö, în Neuer Weg, cotidian central de limba germană ş.a.

Bleyer a publicat monografii despre Biserica Neagră, Ada Kaleh, Alba Iulia, studii în „Korunk”, revistă culturală lunară clujeană, în „Neuer Weg”, cotidian central de limba germană în perioada 1949-1992 și în alte publicații. Lucrarea sa Timişoara. Monografie urbanistică şi arhitecturală, manuscris dactilografiat, la Biblioteca Muzeului Banatului este o operă de referință în studii de arhitectură și urbanistică despre Timișoara și apare și pe pagina internet a Primăriei Timișoara.

• Sources
• Getta Neumann, Destine evreiești la Timișoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi. Editura Hasefer, 2014. Interviu cu ing. Ioan Bleier, nepotul arhitectului Gh. Bleyer.
• Tiberiu Schatteles, Gheorghe Bleyer, arhitect
  http://www.bjt2006.org/TS_Bleyer_Gheorghe_5214.pdf
• Arh. Dr. Gabriel Szekely, Contribuția evreilor la evoluția arhitecturii orașelor Timișoara și Arad 1718–1945   
  http://www.bjt2006.org/GS_Arhitectura3_4813.pdf
• Informații de la arh. Mihai Opriş şi de la ing. Ioan Bleier, nepotul arhitectului.