Sinagoga din Cartierul Cetate, centrul istoric al Timişoarei, este un monument de referinţă, pe care nu l-ai putea ocoli dacă păşeşti pe străzile pietonale ale municipiului de pe Bega. Fiind situată pe strada Mărăşeşti, la confluenţa Pieţei Operei şi a Pieţei Unirii, este o adevărată încântare pentru trecători să vadă lucrările în desfăşurare de la acest edificiu. Aşteptarea aceasta a fost lungă şi plină de încercări dar multe speranţe se leagă de redarea sa circuitului cultural din Capitala Culturală a Europei amânată cu doi ani, din cauza crizei sanitare mondiale. Această perioadă, finalul anului 2022 şi începutul anului 2023, coincide şi cu aniversarea a 150 de ani de la cea de-a doua inaugurare a sinagogii.
Sinagoga din Cetate reprezenta centrul de referinţă al „Perioadei de aur” a evreimii timişorene. Sinagoga Neologă, ce deservea deopotrivă comunitatea de rit sefard cât şi pe cea de rit aşkenaz, a fost edificată într-un stil eclectic, de influenţă maură, şi a devenit un simbol al drepturilor pe care evreii le-au căpătat în oraşul bănăţean în timpul Împăratului Franz Josef I.
Evreii care se aşezaseră iniţial la Timişoara, în timpul Imperiului Otoman, erau de rit sefard. Sub dominaţie austriacă, evreii oraşului, dintre care tot mai mulţi aşkenazi, au avut foarte puţine libertăţi, fiindu-le înterzisă aşezarea în zonele militarizate, limitate afacerile şi le erau impuse „taxe de toleranţă” foarte mari. Cea mai grea perioadă de restricţii a venit în anul 1776, când împărăteasa Maria Theresa a emis Judenortnung Order, care înăsprea măsurile anti-evreieşti şi care stipula exact limitele stricte între care puteau să trăiască în Imperiu şi, implicit, la Timişoara. Abia mai târziu, în timpul monarhiei dualiste, împăratul Franz Josef le conferă drepturi suplimentare, inclusiv cetăţenia deplină.
Sinagoga din Cetate a beneficiat de două inaugurări oficiale, prima dintre ele în 1865, la finalizarea lucrărilor, la doar doi ani de la punerea pietrei de temelie. La al doilea eveniment, din 1872, a participat şi împăratului Franz Josef I dar, de fapt, periplul său bănăţean a fost motivul organizării acestei reinaugurări. Proiectul a fost întocmit de un arhitect vienez al timpului – Ignatz Schumann, ridicarea sa fiind posibilă printr-o mare colectă de fonduri şi cu sprijinul autorităţilor de la acea vreme, această sinagogă devenind un simbol local, ilustrat în numeroase albume şi vederi. Faţada în stil maur este placată cu cărămizi aparente şi plăci ceramice. Clădirea are două turnuri şi o cupolă. In interior, este o orgă Wegenstein instalată în 1866, care îşi aşteaptă răbdătoare rândul la renovare. Privită din exterior, se aseamănă cu Marea Sinagogă din Budapesta şi Marea Sinagogă din Berlin, dar şi cu Templul Coral din Bucureşti.
După finalizarea renovării, Sinagoga urmează să găzduiască un muzeu al evreimii din Banat şi evenimente culturale, adecvate unui spaţiu religios. În anul 2019, clădirea a fot inclusă în vizita la Timişoara a preşedintelui Klaus Iohannis, dovedindu-se în ultimii ani, că renovarea sa este o prioritate pentru Guvernul României, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Primăria Timişoarei.
Secretarul de Stat, Victor Opaschi, preşedintele FCER şi deputatul, Silviu Vexler, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, sunt doar câteva dintre personalităţile care sprijină finalizarea acestui proiect de anvergură pentru comunitatea evreiască locală dar şi pentru întreg oraşul Timişoara.