În diverse publicații și în multe convorbiri din Israel se susține că evreimea din România nu a făcut nicio încercare de a se salva în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceste afirmații sunt fundamental greșite. Comunitățile evreiești din România au făcut eforturi foarte mari în vederea realizării acestei „misiuni imposibile”, având de luptat atât cu mari greutăți financiare, cât și cu poziția oficială dușmănoasă a autorităților românești.
Din perioada 1941-1944 sunt cunoscute două încercări de a salva grupuri mari de evrei din România și de a-i trimite spre Palestina pe mare. Prima încercare a fost cu vasul Struma, care a pornit din România în decembrie 1941. Vasul a fost torpilat și scufundat de către un submarin sovietic. Cei 768 de pasageri au pierit, unul singur a supraviețuit. A doua încercare a fost cu un grup de trei vase: Mefkure, Morino și Bulbul, care au plecat din România în 3 august 1944, deci cu puțin timp înainte de armistițiul din 23 august. Vasul Mefkure a fost detectat de un submarin care l-a atacat și l-a scufundat. Doar cinci din călători și șase dintre marinari au reușit să se salveze, ajungând înot la unul din celelalte două vase. Peste 300 de oameni au pierit, printre care și regretatul profesor Goldstein și doi prieteni ai celui care scrie aceste rânduri.
În diverse publicații, soarta vasului Mefkure a fost deseori confundată cu cea a Strumei și în multe amintiri, victimele de pe Mefkure au fost atribuite evenimentelor de pe Struma. De aceea am considerat necesar să dedic aceste câteva rânduri tragediei pasagerilor de pe Mefkure.
După unele surse germane, submarinul ar fi aparținut flotei sovietice și ar fi avut misiunea din partea britanicilor să împiedice plecarea evreilor către Palestina. După alte surse, tot germane, submarinele sovietice au avut misiunea de a împiedica orice circulație de vapoare între România și Turcia. Din mărturiile supraviețuitorilor rezultă însă, că submarinul, care nu a putut fi identificat de ei, nu a atacat vasul prin torpile, așa cum se afirmă în documentul german, ci prin foc de artilerie, ceea ce era caracteristic tacticii submarinelor germane care în acea perioadă nu utilizau torpile pentru scufundarea unor vase neînarmate.
Din documente ale armatei germane datate din august 1944, descoperite de cercetători din Israel, rezultă clar că unitățile navale germane au avut ordin de a urmări vasul Mefkure și de a-l scufunda, pentru că pe acest vas se aflau, în afară de refugiații evrei, și câțiva ofițeri din armata poloneză, nominalizați în ordin. Cei 5 călători, care au reușit să se salveze prin înot până la vasul Bulbul, au ajuns în Eretz Israel, împreună cu restul de 700 de călători de pe Morino și Bulbul. Numele lor sunt: Iosef Axelrod, Hilda Wurmbrand, Ladislau Fulop, Vera Fulop, Iosef Bank.
E interesant să redau aici povestea unui prieten timișorean, fost coleg la muncă obligatorie, pe care l-am întâlnit în Haifa în 1979. Prietenul meu urma să plece și el cu Mefkure și aștepta în Constanța îmbarcarea. Din întâmplare, a întâlnit un ofițer german care i-a fost coleg de școală la Timișoara. Amândoi s-au bucurat de revedere, iar ofițerul s-a purtat cu el foarte prietenos. Relațiile dintre evrei și germani la Timișoara au fost mult mai bune decât în alte locuri și asemenea situații nu erau ieșite din comun. Dar în momentul când prietenul meu i-a povestit de ce se află la Constanța, ofițerul german și-a schimbat brusc atitudinea, a chemat jandarmeria germană (Feldgendarmerie), care l-a arestat. Prietenul meu a rămas câteva zile în arestul german, după care a fost eliberat fără nicio explicație. Când a căutat vasul, nu l-a mai găsit, căci plecase.
De abia după câteva săptămâni, când a aflat de soarta tragică a vasului, a înțeles că ofițerul german îi salvase viața. Era probabil informat despre intențiile comandamentului german.
August 2009
Editor's note. According to recent research, it appears that a Soviet, not a German, submarine sank the Mefkure. https://en.wikipedia.org/wiki/MV_Mefk%C3%BCre
Victime de la Liceul Israelit Timişoara pe vasul Mefkure
Ernest Goldstein
Francisc György
Născut în Timişoara, 1925
- A urmat şcoala primară de stat din Timisoara-Elizabetin (1932-1936) şi primele 4 clase de liceu (1936-1940) la liceul C.D. Loga din Timişoara.
- Între 1940-1944 a fost elevul Liceului Israelit din Timişoara.
- Între 1943-1944 a lucrat în diferite detaşamente de lucru din Timişoara, continuând să înveţe în orele libere de după lucru.
- Începând din 1941 a devenit membru activ al mişcării sioniste (Hanoar Hatzioni) fiind colaborator apropiat al unuia din conducătorii acestei mişcări (Schwarz Iosef).
- A fost unul dintre colegii cei mai iubiţi din clasă, mereu optimist şi activ.
- În vara anului 1944 a plecat la Galaţi, apoi la Constanţa pentru a face parte din grupul de tineri sionişti care au încercat să plece din România cu unul din cele trei vapoare care au fost angajate în acest scop de Sohnut.
- S-a îmbarcat pe vaporul Mefkure, care a fost torpilat la scurt timp după plecarea din Constanța, în 3 August 1944. Din cei 350 de tineri care s-au aflat pe Mefkure au reuşit să fie salvaţi doar 5. Feri n-a fost printre ei….