Expoziţia dedicată lucrărilor arhitecturale ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importante evenimente realizate în cadrul programului european Rediscover. Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros, mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi început de secol XX. Realizată de cercetătoarea din Ungaria Agnesz Oszko, având drept colaboratori pentru partea timişoreană pe arhitectul Gabriel Szekely şi pe fotograful Constantin Duma, expoziţia abordează cele mai remarcabile clădiri proiectate de Baumhorn, analizând evoluţia artistică, trăsăturile comune ale operei sale, detaliile prezente şi contribuţia sa la înflorirea unor mari oraşe din regiune. Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi a primarului municipiului Timişoara, Dominic Fritz, care au şi luat cuvântul la manifestare, demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări. De altfel, Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării patrimoniului istoric al Timişoarei, cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene. Domnia-sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fabric, un obiectiv impresionant, operă a lui Baumhorn, care azi este într-o stare avansată de degradare.
Echipa Primăriei Timişoara, care în cadrul acestui proiect a fost coordonat de doamna Floriana Ştefan, a construit, în cei trei ani ai proiectului o relaţie care a trecut dincolo de colaborare, devenind o reală prietenie cu evreimea locală. Dr. Luciana Friedmann, preşedinta Comunităţii Evreilor Timişoara, a subliniat în cuvântul ei faptul că aceste clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopolit, deschis şi primitor al urbei de pe Bega. După prezentarea în detaliu a muncii ce a premers edificarea acestei expoziţii din partea lui Agnes Oszko, arhitectul Gabriel Szekely, care a cercetat în detaliu opera maestrului, a introdus publicul în contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise. Arhitectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria, România, Serbia, Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau, având o manieră de lucru foarte uşor de recunoscut, care face operele sale inconfundabile. Doar în Timişoara de numele său se leagă clădiri de referinţă ca Liceul pedagogic “Carmen Sylva”, Rectoratul Universităţii Politehnica, Cădirea Comunităţii Evreieşti, Palatul Apelor şi altele. Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-a avut pentru călătoria în care i-a purtat Gabriel Szekely, descoperind miezul unei Europe în care, la acea vreme, ne situam într-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural, comparativ cu zilele noastre.
Evenimentul s-a încheiat cu o succintă prezentare, din partea doamnei Floriana Ştefan, a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara, un proiect care este în dezvoltare, sub egida Rediscover, şi care va fi lansat oficial în luna aprilie.
