Eisikovits Max

8 octombrie 1908, Blaj, judeţul Alba - 12 ianuarie 1983, Cluj Napoca

Compozitor, Muzicolog, Culegător şi Exeget de folclor idiş, Profesor

;

Acasă > Personalități 

Max Eisikovits

Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Cluj Napoca (1928-1933) cu Marţian Negrea (armonie, contrapunct, compoziţie), Gheorghe Ciolac (pian), Augustin Bena (dirijat coral) şi George Simonis (istoria muzicii). Paralel a urmat Facultatea de Drept din Cluj Napoca, obţinând doctoratul (1933), dar nu a exercitat niciodată profesia de avocat.

În anii 1935 şi 1946 a fost profesor de muzică la Liceul Israelit. Printre elevii lui s-au numărat György Kurtag şi Ferdinand Weiss. În 1946 s-a stabilit la Cluj, unde a fost profesor de armonie şi contrapunct (1946-1978) şi director (1950-1953) la Conservatorul din Cluj Napoca; director la Opera Maghiară de Stat din Cluj Napoca (1948-1950), iar între 1950 – 1953 a fost primul rector al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima, care s-a înființat prin unirea celor două instituții de muzică cu predare în limba română, respectiv, limba maghiară. A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni de radio. A publicat studii, comunicări, interviuri şi articole în „Muzica”, „Lucrări de muzicologie”, „Contemporanul”, „Magazin” etc.

A fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III (1954), Premiul de Stat (1957), Ordinul „Meritul cultural”, clasa II (1969) şi Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1977).

Compoziții muzicale şi lucrări de muzicologie

Muzică de teatru

• Povestea ţapului (1953), operă-basm în 3 acte, libretul de Ion Bartalis şi Ilie Balea după Serghei Marşak, premiera Cluj Napoca, 15 august 1954, Opera Română din Cluj Napoca, Anatol Chisadji, în „Muzica”, supliment nr. 9, Bucureşti, 1956 (arie din actul I, cor de fete din actul II şi cor din actul III);

• Fântâna cu bucluc (1960), fabulă muzicală în două acte şi un prolog, libretul de Lili Marton după o fabulă populară, premiera Cluj Napoca, 10 ianuarie 1962, Opera Română, Anatol Chisadji;

• Minunata pantofăreasă (1960-1983), operă comică după piesa lui Federico Garcia Lorca (neterminată).

 Muzică vocal-simfonică

• Cantata păcii (1949), pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri de Salamon Erno.

• Inima bătrânului Vezuv (1960), cantată pentru bariton şi orchestră, versuri de Mihai Beniuc.

Muzică simfonică

• Dansuri vechi ardeleneşti (1956), suită pentru orchestră, Bucureşti, 1960 (reducţie de pian)

• Primăvară în Carpaţi (1959), poem simfonic, primă audiţie, Cluj Napoca, 1960, Filarmonică, Mircea Basarab.

Muzică de cameră

• Rapsodie hasidică pentru violoncel şi pian (1941), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1979;

• Sonatină pentru vioară şi pian (1946), Bucureşti, 1954;

• Suită de dansuri româneşti pentru vioară şi pian (1955), în „Muzica”, supliment nr. 3, Bucureşti, 1955 (două dansuri);

• Două imagini pentru violoncel şi pian, Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1979;

• In memoriam, piesă pentru violoncel şi pian.

Muzică instrumentală pentru pian

• Două dansuri hasidice (1935), Timişoara, 1937;

• 10 Miniaturi pentru pian (1940), Timişoara, 1945;

• Rondo (1940), pentru pian, Timişoara, 1945;

• Imagini din Banat (1940), suită pentru pian;

• 15 Miniaturi pentru pian pe teme maramureşene (1934), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1969;

• Cântecul vine din răsărit (1946), 16 piese mici pentru tineret, Timişoara, 1947, Bucureşti, 1957, în Repertoriu pianistic, caiet VI, Bucureşti, 1963;

• Dansuri vechi ardeleneşti pentru pian (1950), Bucureşti, 1960;

• Suită pentru pian (1954), Bucureşti, 1961;

• 30 Piese mici pentru pian (1956), Bucureşti, 1958;

• Epigrame (1969), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1969, în Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und jugendliche, Leipzig, 1976;

• Cântece stinse din Maramureş (1969), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1969;

• 4 Schiţe pentru pian (1970), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1970;

• Elan (1977), Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1977;

• Trei miniaturi pentru pian (1978), în Mici piese româneşti pentru pian, caietele II-III, Bucureşti, litografia Conservatorului, 1978.

Muzică corală

• Vulturul răzbunării (1948), poem coral, versuri de Mihai Beniuc, Bucureşti, 1949

• 20 Coruri pentru copii. Introducere în cântecul polifonic, coruri pentru două voci egale, Bucureşti, 1956; idem Budapesta, Zenemukiado Vallalat, 1969 (cuprinde: Ivai-vas, Cântec de leagăn, Foaie verde de pe deal, Raţa, merge raţa la ştiubei, Cântec de leagăn, Doină, Haia, haia, Dichileană, Colindă, Sus în vârful nucului, Cântecul oii, Buha, Şapte fete, Roască-broască, Brâu, Verde, verde socule, Se ceartă cucul cu corbul, Păpărugă, Cântec de nuntă)

• Coruri pentru copii (1958), pentru trei voci egale, Bucureşti, 1970 (cuprinde: Cântă cucu-n foi de nuc, Face mama leitei, Foaie verde ca bobu, Toconelele, Marie, Marie, Un’te duci?, Ala, bala, portocala, Vară, vară, primăvară, Sus în vârful nucului, Hai lălău şi bălălău, Dorul meu pe unde zboară, Păpărugă)

• Hore şi madrigale (1964), pentru cor a cappella, Bucureşti, 1965 (cuprinde: Fabulă, Horă de băieţi, Horă în grădină, O lăcustă, Bâlci în Adelbaran, Negrule, cireşule, Cântec, Pastel, De n-oi muri, Vin ţigăncile la crâng)

• Bobâlna (1970), poem coral, versuri de Victor Tulbure, Bucureşti, 1973

• Recviem sătesc (1971), pentru cor de femei

• Coruri pentru voci egale, copii şi femei, versuri populare, Bucureşti, 1977 (cuprinde: Barză, barză, Roască, broască, Dichileană, Raţa, Sorcova, Treci ploaie trecătoare, Şapte gâşte potcovite, Să jucăm, La fântâna-ntre livezi, Paparude, Spune, măiculiţă, spune, Doină, Ce mi-i drag mie pe lume, Duce-m-aş, nu ştiu drumu, Verde, verde socule, Cântaţi păsări, Supără-să pădurea, Cântec de nuntă, Pelin beau, pelin mănânc, Dusu-s-o bădiţa, dus, Lulu, lulu, Împărate, împărate, Cântec de joc)

• Cântec de leagăn (1976), pentru două voci egale, versuri populare, în „Tribuna României”, Bucureşti, nr. 83, 15 aprilie 1976.

Muzică vocală

• 20 Cântece populare evreieşti din Maramureş (1939), pentru voce şi pian, New York, Sepher Herman Press, 1980

• Dalok (Cântece) (1942), pentru voce şi pian, Timişoara, 1946, cuprinde:

– Nem jön senki (Nu vine nimeni), versuri de Ady Endre;

– Viragenek (Cântec), versuri de Jeno Szentimrei;

– Ha nem szoritsz ugy kebeledre (De ce nu mă strângi la piept), versuri de Jozsef Attila;

– Csigabiga (Melc codobelc), versuri de Lorincz Szabo;

– Tiszta szivvel (Din toată inima), versuri de Joszef Attila;

– Szerenad (Serenadă), versuri de Bela Balasz;

– Irinka (Irinca), versuri de Viktor Brassai;

– E gyilkos vilagban (În vâltoarea lumii), versuri de Maria Bela;

– Orbk harc és nász (Veşnică sfâşiere şi nuntă), versuri de Ady Endre;

– Tüzes seb vagyok (Rană arzândă, sunt), versuri de Ady Endre

• Dalok (Cântece), 1954, pentru voce şi pian, Bucureşti, 1956

• 2 Lieduri din ciclul „Inima bătrânului Vezuv” (1960), pentru voce şi pian (cuprinde: Nu legănat, Morarul);

• Lieduri (1960-1965), pentru voce şi pian, Bucureşti, 1980 (cuprinde: 2 Lieduri din ciclul „Inima bătrânului Vezuv” – versuri de Mihai Beniuc: Doina, Când rândul mi-o veni, 5 Lieduri din ciclul „Poemele luminii” – Lucian Blaga: Gorunul, Stalactita, Izvorul nopţii, Melancolie, Noi şi pământul, 3 Lieduri din ciclul „Cântece tăcute” – Adrian Maniu: Glas de toamnă, Privelişte blestemată, Înnoptare, 3 Lieduri din ciclul „Cântece simple” – Zaharia Stancu: Cântec, Ieri erai încă tânără, Om în amurg, 3 Lieduri din ciclul „Noaptea” – Tudor Arghezi: Resurrexit, Creion, Mi-e sete, 4 Lieduri – Marin Sorescu: Paşii, Foaie verde, Am legat, Transfuzie secretă);

• Cântece din fluier (1960-1970), pentru voce şi pian, Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1972

• 3 Cântece pe versuri de Ion Vinea (1969), pentru voce şi pian (cuprinde: Ivoriu, Medalion, Celei venite)

• Trei lieduri pe versuri de Kanyadi Sandor (1969), pentru voce şi pian

• 3 Cântece pe versuri de Nina Cassian (1970), pentru voce şi pian (cuprinde: Gura, ochii, Simplă, Pasărea Kivi).

 Muzicologie

 • Unele elemente şi aspecte moderne anticipate în creaţia lui Gesualdo di Venosa, în „Lucrări muzicologice”, supliment nr. 3, Cluj Napoca, 1956

• Elemente ale limbajului muzical baehian în lumina muzicii din prima parte a secolului XX, în „Lucrări muzicologice”, Cluj Napoca, nr. 2, 1966

• Polifonia vocală a Renaşterii. Stilul palestrinian, Bucureşti, 1966

• Contribuţii la studiul tratării disonanţei în creaţia lui J.S. Bach, în „Lucrări muzicologice” nr. 4, Cluj Napoca, 1968

• Polifonia barocului, vol. I, Cluj Napoca, litografia Conservatorului, 1969; idem Bucureşti, 1973 (Stilul baehian)

• Contribuţii la geneza unor elemente de stil ale creaţiei lui Bela Bartok, în „Muzica” nr. 9, Bucureşti, 1975

• Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Bucureşti, 1976.

Surse