Rudolf (Rezsö) Totis (Totisz)
27.10.1881, Budapesta – ?, Buenos AiresDirector General la Industria Lânii S.A., Consul Regal Belgian la Timişoara
Industria Lânii S.A. Consul regal belgian la Timişoara
A absolvit o şcoală comercială. Și-a început cariera în concernul Hatvanyi-Deutsch. În 1906, la vârsta de 25 de ani, a fost numit director la „Industria Lânii S.A.” Timişoara, întreprindere înființată de familia Singer în 1905. În numai 10 ani, țesătoria cu 60 de angajați a devenit o întreprindere cu 1.800 de muncitori, cea mai mare fabrica de ţesături din regiune. În 1914 a devenit directorul general la I.L.S.A.
În versiunea primarului şi autorului Josif Geml, „Industria Lânii” are o istorie diferită. În anul 1906 a fost constituită „Prima fabrică maghiară de camgarn S.A.”, (mai târziu denumită „Industria Lânii S.A.”), care s-a extins spectaculos începând din anul 1910 odată cu activitatea directorului Rudolf Totis, delegat de firma Ignatz Deutsch şi Fiul. În anul 1917, fabrica a câştigat mult prin achiziționarea întreprinderii „Prima Fabrică de Textile Timişoreană S.A.”, întemeiată la începutul anului 1906 de urmaşii lui Samuel Singer din Viena.
Totis a înființat şi alte întreprinderi din industria textilă. A fost membru în consiliul de administrație sau în conducere în numeroase întreprinderi; preşedintele Asociației Fabricilor de Textile din Banat. La 26 de ani a devenit cel mai tânăr consilier comercial din Monarhia Austro-Ungară.
Avea relații deosebit de bune cu familia regală română, în special cu regele Ferdinand I al României. Totis a fost distins cu numeroase ordine şi decorații pentru meritele sale în dezvoltarea economiei bănățene postbelice.
A publicat articole de specialitate pe teme economice în publicații în România şi în străinătate. În 1911 a ținut o conferință foarte apreciată la un congres al fabricanților de zahăr la Praga. A stârnit senzație prin tranzacțiile pe care le-a efectuat pe piața zahărului, cu care în timp de 4 luni a realizat o avere.
A fost membru de onoare în conducerea Comunității Evreilor din Timişoara. A participat la numeroase acțiuni caritative. Printre altele a contribuit cu o donație generoasă la construirea casei de cultură maghiară, A Magyar Ház , arh. László Székely, inaugurată în 1930, unde a fost ales co-preşedinte alături de Sigismund Szana şi alții. Împreună cu soția lui, Ștefania, n. Schnitzer, a fondat prima creşă din România pentru sugarii muncitorilor din fabrică şi un cămin pentru bătrâni.
Impozanta clădire din str. Ștefan cel Mare nr. 2/Piața Romanilor nr. 1, „Casa de Raport a Municipiului”, a fost construită de Primăria Oraşului Liber Regal Timişoara în 1908-1909, arh. László Székely, pentru ca veniturile aduse de chirii să servească „Azilului Orăşenesc”. Edificiul a fost vândut în 1918 lui Rudolf Totis care i-a dat numele soţiei sale, Ştefania, de unde denumirea „Palatul Ştefania”, sub care este cunoscut de timişoreni. În perioada interbelică era denumit şi „Palatul Totis”.
Surse
- Industria Lânii S.A.
https://ro.wikipedia.org/wiki/ILSA - Josef Geml, Vechea Timişoară, cosmopolitanart, editură, Timişoara 2016
- Magyar Zsidó Lexikon
- Erdélyi Lexikon Szerkesztett: Dr. Osvát Kálmán Oradea 1928 Nagyvárad Szabadsajtó Könyv- és Lapkiadó Rt. Satu-Mare (Szatmár)
- Ki Kicsoda? A Bánsági Közélet Lexikonja, Timişoara 1930
- Mihai Opriş şi Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara 2014
- Szekernyés János, Szimbólum és útjelzö – a Bánság szórványmagyarságának háza, în „müvelödés”, 2015
http://muvelodes.net/m/szimbolum-es-utjelzo-a-bansag-szorvany-magyarsaganak-haza - Fotografia portret este din Albumul Comunității Evreilor din Timişoara, anii 1930
- Podul casei cu maimuțe
http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-podul-casei-maimute-construit-urma-secol-intesat-111-garsoniere-sociale-1_51e4214bc7b855ff563fb7a8/index.html