Stepper-Tristis Wilhelm

Acasă > Personalități 

Militant comunist în tinerețe, s-a alăturat armatei Republicii Sovietice Ungare, iar mai târziu, în perioada interbelică a fost o figură proeminentă a vieții culturale din orașul său natal, Timișoara. Primul său roman, „Brom-Delirium” a fost un portret, aclamat de critici, al stilului de viață boem. Ca antifascist Stepper-Tristis a parcurs Europa în lung și în lat, predicând pacifismul si adeziunea la Societatea Națiunilor. A trăit o vreme în Franța, dar a dus, în mare măsură, o viață de homeless și de hoinar. După ocuparea Franței de către Germania nazistă, Stepper a aderat la Rezistența franceză, a fost arestat şi a pierit probabil într-un lagăr de concentrare nazist.

Wilhelm (Vilmos sau Vily) Stepper s-a născut în anul 1899 la Timișoara, într-o familie de comercianți evrei. La vârsta de 18 ani, Stepper s-a înrolat în armata austro-ungară și a participat la Primul Război Mondial ca voluntar în forțele de artilerie pe frontul italian. A participat la a Șasea Bătălie de la Isonzo.

În anul 1919, ca urmare a Revoluției Crizantemelor, Stepper a plecat la Budapesta, unde s-a înrolat în Armata Roșie Maghiară. Când intervenția armatei române a pus capăt Republicii Ungare a Sfaturilor sub conducerea lui Béla Kun, el a părăsit capitala maghiară și a peregrinat prin diferite zone ale Europei Centrale.

Stepper a revenit în Timișoara natală, care a devenit, între timp, parte a României Mari. A scris, adăugându-şi numele Tristis, în germană la „Temeswarer Zeitung”, la „Pester Lloyd”, în maghiară la săptămânalul de teatru „Komédia”. În 1920 a publicat un volum de povestiri intitulat „Ritta”. În anii 1920-1930 Stepper Tristis a mai colaborat la cotidianul în limba maghiară „Temesvári Hirlap”, la revista „Riport”, precum și la săptămânalul lui Emil Brázay, „A Toll”. A devenit o figură populară în viața culturală a orașului. În 1924, Stepper a plecat la Paris, trecând prin Regatul sârbo-croato-sloven și prin Italia, trimițând corespondențe gazetelor din Timișoara. La un moment dat s-a stabilit la Nisa, unde a înființat o agenție turistică, apoi a locuit la Geneva, în calitatea de colaborator al gazetei vieneze „Neue Freie Presse” căreia i-a trimis știri și reportaje de la sediul Societății Națiunilor.

Fascinat de Franța, Stepper a vizitat-o des și a frecventat cercurile boemei pariziene. Trăirile din acea perioadă au stat la baza romanului său Brom-Delirium (1926), publicat în limba maghiară la Timișoara, sub numele Tristis, și care i-a câștigat admirația literaților din Budapesta. Pe la 1928 Stepper a stat în fruntea asociației literare „Clubul Artiștilor” din Timișoara care grupa laolaltă intelectuali locali germani, maghiari, evrei și sârbi.

În 1930 Stepper-Tristis s-a stabilit în Franța. Începând din anul 1933, el a devenit un suporter activ al Societății Națiunilor. Stepper a petrecut o vreme la Milano și la Verona unde a fost arestat pentru vagabondaj, după ce a fost găsit dormind în stradă și lipsit total de resurse.

Scurt timp înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, a fost iarăși arestat și deținut la Nisa vreme de 30 zile. În acele zile a scris în franceză un al doilea roman, Mon espace vital (Spațiul meu vital) despre peregrinările sale mai ales în Italia și Franța, publicat la Paris. O nuvelă i-a fost tradusă în maghiară de către József Méliusz sub titlul Europai Idill (Idilă europeană) și publicată în „Korunk”. Despre viața lui Stepper din acel moment încolo se ştie puțin. În 1941 a fost arestat de Gestapo într-o stație de tren din Lyon şi deportat într-un lagăr de concentrare nazist, unde se presupune că a murit.

Opera lui Stepper a fost ignorată în România postbelică, deși unele texte ale sale au fost traduse și republicate în magazinul „Secolul 20” din București. Interesul pentru scrierile sale a crescut în secolul XXI datorită cercetărilor scriitorului şi criticului literar Adriana Babeți.

Opere literare

• Ritta – culegere de nuvele (limba maghiară). Temesvár, 1920
• Brom-Delirium (Párizsi regény) – roman (limba maghiară), Ed. Janus, 1926, Timișoara
• Mon espace vital – roman (limba franceză). Ed. Stock, 1939, Paris

Surse

• Articol pe wikipedia română https://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Stepper-Tristis
• Wilhelm Stepper-Tristis, „Spațiul meu vital” fragment publicat în Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă, Polirom, Iași, 1998, p. 324-336. ISBN: 973-683-131-0
• Unionpedia, în maghiară
• Articol redactat de János Szász în Lexiconul literaturii maghiare din România al Editurii Kriterion