Szana Zsigmond

23 iunie 1870, Timişoara – 24 mai 1929, Chicago, înmormântat la Timişoara

Industriaş, Bancher, Autor

;

Acasă > Personalități 

Sigismund Szana

Szana, numele maghiarizat din Silberstein, a fost unul din cei mai proeminenți bancheri, industriaşi şi filantropi nu numai din Timişoara, ci şi din Ungaria de Sud. După studii la Academia comercială din Budapesta și la Colegiul de comerț din Berlin, întors la Timişoara, prima sa investiție serioasă a fost Prima Fabrică de Chibrituri, înființată în cartierul Josefin de către Károly Steiner jr. în 1883 și, după ce Szana a preluat conducerea, considerată ca cea mai mare fabrică de chibrituri din Ungaria.

În 1906 a fondat S.A. Bancară si Comercială (Temeswarer Bank und Handels AG), cunoscută ca Banca Timişoara sau Banca Szana din Timişoara, care a jucat un rol determinant în viața economică a Banatului prin înființarea unor întreprinderi industriale. Banca Szana a fost implicată în dezvoltarea industriei locale, controlând întreprinderi „Industria Lânii” (ILSA), Fabrica de Ciocolată „Kandia”, uzinele „Lumina” și „Dura SA” (viitorul „Electrobanat”), Fabrica de Bere, Moara „Bega” şi altele. În primele decenii ale secolului al XX-lea era considerată cea mai importantă instituție financiară din Ungaria de Sud, iar după Trianon, din Transilvania şi Banat.

       

Palatul Szana (sau Casa Bănățeană, Palatul Bănățean), sediul băncii, a fost construit pe locul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Gheorghe, una dintre cele mai vechi construcții ale Timişoarei, atestată înca din anul 1322. Biserica a supraviețuit ocupației musulmane, timp în care a fost transformată în moschee. La sfârşitul anului 1914, atât biserica, cât şi clădirea de lângă ea, Seminariul Teologic, au fost demolate. Banca Szana şi-a construit în 1921 conform proiectului realizat de arh. Josef Kremer Jr., drept sediu central, clădirea în forma pe care o vedem şi astăzi. Este o construcție în stil eclectic, cu elemente Secession şi unele detalii care anunță stilul Art Deco. De la data construirii până-n prezent, clădirea a adăpostit sediile diverselor instituții, precum: Societatea de asigurări “Adriatica”, Societatea “Balcan Impex”, Banca Timişoarei S.A., “Consulatul Marii Britanii” (1923), Asociatia Româna pentru Legaturile cu Uniunea Sovietica, „ARLUS”,(cca. 1950); Redacția revistei “Orizont”, etc.

În 1908, Szana a fost ales preşedintele Asociației Industriaşilor din Banat. A fost numit consul onorific al Angliei la Timişoara. În anii 1913-1914 Szana a condus sucursala din Viena a Băncii Anglo-Maghiare, iar în 1920 sucursala Gea SA din Budapesta.

A sprijinit financiar organizații, asociații şi instituții de învățământ, numărându-se printre fondatorii Asociației „Amicii Muzicii” din Timișoara. A fost unul dintre preşedinții asociați ai S.A.Casa Maghiară din Timişoara.

A murit în urma unui infarct la Chicago, pe 24 mai 1929, în timpul unei călătorii de afaceri. Monumentul său funerar în Cimitirul Evreilor din Timişoara a fost realizat de sculptorul Ferenc Medgyessi (1881-1958), din marmură de Ruşchița.

Figura lui Sigismund Szana a servit drept model pentru Livius, personaj din romanul Călărețul roșu (Der Rote Reiter) al scriitorului german Franz Xaver Kappus.

Palatul Szana (sau Casa Bănățeană, Palatul Bănățean)

Monumentul funerar în Cimitirul Evreilor Timişoara

Publicații

Szana a publicat în tinerețe nuvele în limba germană în două volume şi, mai târziu, o broșură despe Beethoven. Szana a scris în limba maghiară mai multe broșuri în domeniul financiar, precum Az ipari záloglelekről (Despre înscrisurile funciare industriale) şi A háboru kihatása a pénz lenyegére (Efectele războiului asupra esenței monedei).

Bibliografie