Dorith Weinrauch

Asta este Timişoara pentru mine: un cuib în care ţi-e cald, te simţi bine, eşti ocrotit, eşti iubit...

Într-un martie însorit, într-un sătuc francez, Dorith din Germania, Erica din Israel şi cu mine am stat de vorbă şi ne-am amintit. O ştiu pe Dorith de când era fetiţă şi de pe atunci m-a frapat aerul ei candid şi încrezător, pe care şi l-a păstrat întocmai. Cu privirea deschisă şi râsul cristalin, ne-a povestit cu o francheţe dezarmantă despre copilărie şi părinţi, despre Timişoara din anii ’80, despre viața acolo, aşa cum a trăit-o și a simțit-o ea.