Șabat ‒ Vineri, în momentul când apar 3 stele pe firmament, începe Șabatul. Se urează Șabat Șalom, se aprind acasă lumânări, se merge la sinagogă şi, pentru cei care respectă litera legii, încep 24 de ore de odihnă, în care munca şi utilizarea banilor sunt interzise. Se studiază Tora, se fac plimbări şi jocuri de societate cu familia.
Rosh Hashanah ‒ În traducere, „capul anului”, Anul Nou (după calendarul iudaic, 1-2 Tişrei –septembrie/octombrie) este considerat ca „Ziua judecăţii”. Urarea în ebraică este: Şana tova vehatima tova! În traducere liberă: Un an bun şi să fii înscris (în cartea vieţii pentru anul următor)!
Iom Kipur – Ziua Ispăşirii, ziua căinţei, (10 Tişrei) este o zi de post total, cea mai mare sărbătoare în calendarul iudaic, zece zile după Roş Haşana. Marea majoritate a evreilor, inclusiv cei nereligioşi, respectă tradițiile acestei sărbători, prilej de introspecție, reculegere şi comemorare a morților.
Sucot – „Sărbătoarea corturilor” (15 – 21Tişrei), comemorarea ieşirii din Egipt, când evreii au locuit în corturi sau în colibe în deşert. Sărbătoarea recoltei de toamnă.
Simhat Tora ‒ „Bucuria Torei” (22 Tişrei) marchează sfârşitul ciclului de lecturi anuale din Tora şi începutul unui ciclu nou.
Hanuca ‒ „Sărbătoarea luminilor” (25 Kislev – 2/3 Tevet – noiembrie/decembrie), a libertăţii, în amintirea luptei Macabeilor împotriva elenizării poporului evreu (135-132 î.e.n.). Se aprind lumânărelele de Hanuca într-un sfeşnic cu nouă braţe. Se începe cu o lumânare şi, în fiecare zi, timp de opt zile cât durează sărbătoarea, se aprinde câte o lumânare în plus, servindu-ne de şamaş, lumânarea „de serviciu”.
Purim ‒ „Ziua aruncării cu zarul” (14 Adar – februarie/martie), comemorarea salvării evreilor de la genocidul care îi ameninţa în Persia antică. Povestea este consemnată în „Cartea Esterei”. Se serbează cu jocuri, cadouri, bal mascat.
Pesah – „Paştele” (15 Nisan – 21 Nisan – martie/aprilie). Se sărbătoreşte ieşirea din robia egipteană, sub conducerea lui Moise. Se mănâncă maţa (azimă) din aluat nedospit, memento al plecării grăbite din Egipt. În Diaspora se ţin două seri (în Israel, numai una) de seder, o cină festivă, în cursul căreia se citeşte Hagada, prin care se transmite povestea eliberării de la o generaţie la alta.
Alte sărbători religioase: Tu Bişvat (Anul Nou al pomilor, ianuarie/februarie); Șavuot (sărbătoarea primirii Torei şi a culesului de primăvară, mai/iunie); Tişa BeAv (Comemorarea căderii celor două temple, 9 Av, 587 î.e.n. şi 70 e.n., iulie/august).
Sărbători naționale israeliene: Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului (27 Nisan – aprilie/mai); Ziua comemorării soldaților căzuți si a victimelor terorismului (4 Iyar – aprilie/mai) şi Ziua Independenței Israelului (5 Iyar – aprilie/mai).
Ziua internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este în 27 ianuarie, în fiecare an.
În România, Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este un eveniment național ținut pe 9 octombrie, dedicat comemorării victimelor Holocaustului şi, în special, rolului României în Holocaust. Data comemorează începutul deportării evreilor din Bucovina în Transnistria în 9 octombrie 1941.