Eugen Dornhelm

(1882, Bratislava – 1968, Viena)

Fabricant, comerciant de textile. Preşedinte al Comunității Evreilor

Rămas orfan la vârsta de 13 ani, a trebuit să renunţe la studii, angajându-se la o firmă renumită de textile, „Tauski”, din Bratislava. S-a stabilit în Timişoara în anul 1910. Pe lângă o croitorie pentru dame (Eugen Dornhelm & Iosif Heves), primul său magazin de textile a fost pe Bd. Regele Ferdinand (actuala Piața Victoriei), în Palatul Dornhelm. În 1929, anul crizei financiare, când statul român a decis să şteargă datoriile firmelor către societăţile străine, Eugen Dornhelm şi-a achitat totuşi datoriile. Ca recompensă, o firmă de textile din Manchester i-a acordat exclusivitatea comercializării stofelor, iar Dornhelm a distribuit marfa în magazine din Timişoara şi alte oraşe din Banat. Soții Dornhelm locuiau într-o vilă proiectată de arh. László Székely , br. Mihai Viteaul nr. 13. Fiica Magdalena cu familia s-a mutat în Palatul Victoria, Bd. Republicii nr. 1, care, conform mărturiilor contemporanilor şi din comunicate ale Primăriei, era cunoscut sub numele de Palatul Dornhelm în perioada interbelică. La parter era magazinul de textile en gros Socotex.

Legislaţia antievreiască a pus capăt întreprinderii familiale. Magazinul „Socotex”, întins pe o mare suprafaţă, a fost incendiat de membrii Gărzii de Fier, apoi „românizat”. După instaurarea regimului comunist, în anul 1948, clădirea „Palace” (Palatul Dauerbach), Palatul Victoria/Dornhelm, vila familiei, precum şi alte proprietăți, au fost naționalizate. E. Dornhelm şi fiul lui, Andreas, au fost condamnați la o pedeapsă de doi ani de închisoare şi muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Dornhelm şi-a pierdut până și banii depuși la o bancă elvețiană, recuperând o parte prin anul 1967, în urma unui proces. A reuşit să emigreze cu întreaga familie în Austria, la Viena.

Întreprinderea de textile a familiei Dornhelm era una din cele mai solide din regiune. În anii 1930, Dornhelm era membru în comitetul de conducere a Comunității Evreilor din Timişoara, iar imediat după război a fost preşedinte al comunității.

Andreas, fiul lui, născut la Bratislava, în 1910, a fost tatăl lui Robert Dornhelm, regizor de filme de renume internațional. Magdalena, fiica lui, a fost mama lui Ioan Holender, care a devenit director la Staatsoper Wien şi, ulterior, al Festivalului Enescu.

Surse

Ioan Holender, De la Timişoara la Viena, Editura Universal Dalsi, 2002

Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi, volum coordonat de Smaranda Vultur, Polirom 2002. Interviu cu Magdalena Csendes Holender, p.134-144

Clădirea Palace din Timişoara

https://timpolis.ro/cladirea-palace-din-timisoara-o-cronica-a-unui-dublu-rapt/

Almanach de adrese Timişoara Nagy Cimtára 1922. Redactat de D. Voniga

Marea carte de adrese Timişoara / Grosses Adressbuch / Nagy Cimtára, 1938. Redactor: Victor Orich

Ki Kicsoda? A Bánsági Közélet Lexikonja, Timişoara 1930