Barat Armin

1860, Illava – Budapesta, 1937

Ziarist, Traducător, Istoric

Și-a maghiarizat numele de familie Freund în 1885. Cariera de ziarist a început-o la Arad, apoi a fost secretar al primarului la Primăria Timişoara până în 1886 şi redactor al publicației „Temesvarer Zeitung” (1806-1906). S-a mutat cu familia la Budapesta unde a fost colaborator în departamentul de presă al prim-ministrului (1906–1911), apoi şeful departamentului de presă în calitate de consilier ministerial (1911–1915). În 1915 s-a pensionat.


A fost fondatorul Asociației pe Țară a Redactorilor din Provincie. Membru activ al Comunității evreilor din Cetate, Timişoara, a făcut parte din delegația comunității la inaugurarea sinagogii din Szeged în 1903, iar în 1906 apare pe tabloul conducerii comunității întrunite pentru a lua decizia în ce priveşte construirea unui nou sediu, Casa Comunității Evreilor din Timişoara, după planurile arhitectului Lipót Baumhorn, strada Gheorghe Lazăr nr. 5.

A publicat în limba maghiară şi germană lucrări de istorie de referință despre Timişoara.


Din căsătoria cu Júlia Roth s-au născut 2 copii, Béla Barát (1888, Timişoara-1945, Budapesta), arhitect şi istoric de artă şi Barát Irén (1890, Timişoara-1972, Budapesta), medic pulmonolog.

Publicații

  • A temesvári első takarékpénztár ötven éves története. 1846–1895. Stolz M. Ágostonnal. Temesvár, 1896; publicat şi în germană
  • A temesvári magyar színészet állandósítása. Temesvár, 1896
  • Zwanzig Tage in Paris. Reise- und Austellungs-Skizzen. Temesvár, 1901
  • Die königliche Freistadt Temesvár. Eine monographische Skizze. Temesvár, 1902
  • Von der Nordsee bis zum Bosporus. Lose Blätter von unterwegs. Temesvár, 1906

Traduceri în maghiară

  • Lenau Miklós, Szerelmes versek. (Békéscsaba, 1918); Lenau, Költemények. (Budapesta, 1923); Heine, Dalok könyve. Buch der Lieder. (Budapesta, 1923).
  • Traduceri din operele lui Arany János, Kiss József şi Tompa Mihály în germană.