La jumătatea secolului al XIX-lea, comunitatea evreilor era în plin avânt economic şi cultural, iar sinagoga aşchenază din Judencarré – patrulaterul format de străzile Mărăşeşti, Gheorghe Lazăr, Ungureanu şi Eugeniu de Savoya – devenise neîncăpătoare. Proiectul de construcție a fost încredințat arhitectului vienez Carl Schumann, care a lucrat în biroul arhitectului Ludwig Förster, autorul realizării planurilor pentru, printre altele, Leopoldstätter Tempel din Viena, distrus în pogromul din 1938, şi Dohányutcai Zsinagóga (Sinagoga din strada Dohány) din Budapesta, cea mai mare sinagogă din Europa.
Realizarea planului arhitectului Carl Schumann a fost asumată de doi arhitecţi timişoreni, Ágoston şi Ferdinánd Reicher (sau Beicher, numele este greu descifrabil), în colaborare cu arhitectul Fredy Glenc care a realizat desenul de mai sus. (Vasárnapi Ujság, nr. 8, 21 februarie 1864, Anul 14)
Prim rabin Mór Hirschfeld avuse inițiativa de a apela la membrii comunității, care au donat fondurile necesare pentru achiziționarea a două parcele în apropierea Judenhof-ului de la familia Janicsáry şi de la colegiul piarist. În comitetul de organizare sub conducerea lui Marcus Grünbaum, a jucat un rol-cheie Ignátz S. Eisenstädter, casierul şi, mai târziu, între anii 1870 şi 1890, preşedintele comunității.
Somptuoasa inaugurare a avut loc marți, 19 septembrie 1865, la ora 10, o zi înainte de ajun de Roş Haşana, „cu mare strălucire şi cu participarea însuflețită a întregii populații a oraşului”, cum scrie, în 1890, cronicarul evenimentului, prim-rabinul dr. Moritz Löwy. Festivitatea a decurs cu mare pompă. S-au tipărit 1500 de programe şi 1200 de bilete de intrare. În fața templului s-a ridicat un cort uriaş pentru generali şi ofițeri de rang înalt. A fost invitată o orchestră militară. Într-o procesiune solemnă, sulurile Torei au fost transportate din vechiul templu din Judenhof în cel nou. S-au ținut cuvântări de către rabinul Mór Hirschfeld şi de notabilități evreieşti şi neevreieşti, iar la sfârşitul ceremoniei s-a intonat imnul național.
Timp de aproape 140 de ani, sinagoga a servit ca lăcaş de rugăciune şi cadru pentru evenimente festive. Conducătorii spirituali, rabini erudiți şi mari oratori au fost Mór Hirschfeld (1820-1913), Móritz Löwy (1849-1908), Miksa Drechsler (1883-1970), Ernest Neumann (1917-2004). Dintre cantori amintim pe Eduard Löwenherz, Wilhelm Neubauer, Armin Papier, Salamon Katz (1894-1984), Ernest Kohn (1918-1984).
Lucrările de reabilitare a sinagogii au început în decembrie 2017. Sinagoga va fi din nou folosită ca lăcaş de rugăciune, eventual cu un spațiu amenajat pentru un muzeu al evreilor din Timişoara.