Roş Haşana („capul anului‟) este nu numai celebrarea Anului Nou ci şi comemorarea creației universului. Creația fiind un proces continuu, în care lumea se reînnoieşte, fiecare om are posibilitatea de a se re-crea, o idee esențială pentru această sărbătoare. În cele două zile de Roş Haşana începe perioada de autoanaliză, de introspecție şi de autocritică care durează zece zile până la sărbătoarea de Iom Kipur. Este ocazia de a cere iertare de la cei față de care am greşit şi şansa de a ne transforma şi a deveni mai buni.
În antichitate, evreii nu celebrau Anul Nou aşa cum o fac în prezent. Cele două mari sărbători erau Pesah, primăvara, şi Sucot, toamna, în rest, la începutul fiecărei luni, marcată de luna nouă, se organizau festivități, unde se aduceau sacrificii animaliere.
Roş Haşana este în prima zi din luna Tişrei, luna a şaptea din calendarul evreiesc, care corespunde unei zile din septembrie sau octombrie din calendarul gregorian. Se ştie că exilul babilonian (sec. al VI-lea î.e.n.) a lăsat urme în limba şi viața religioasă a evreilor. Numele lunilor calendaristice derivă din cuvinte acadiene – Tişrei vine din tişritu – „început”, ziua când babilonienii celebrau cu fast ziua de An Nou. Dar s-ar putea ca ideea să fi fost adoptată cu multe secole mai târziu. Cert este că se scrie pentru prima oară despre Roş Haşana ca sărbătoare cu o anumită semnificație – ziua în care a fost creată lumea – şi anumite tradiții, în Mişnah şi Tosefta, redactate în jurul anului 200 e.n. Tema judecății – judecata asupra caracterului şi a faptelor fiecăruia şi, în funcție de aceasta, pecetluirea destinului în anul nou – este tratată în Talmud.
Obiceiurile culinare au apărut relativ recent. Se consumă o felie de măr cu miere (Anul să fie dulce ca mierea şi rotund ca mărul!), rodii (simbol pentru fertilitate), morcovi dulci, un cap de vițel, mai târziu înlocuit printr-un cap de peşte.
Urarea tradițională este Șana tova (Un an bun!), completată de cei care merg la sinagogă prin formula Gemar hatima tova! (Să te înscrie Cel de Sus în Cartea Vieții!)
Surse:
- Informații din Elon Gilad, Guide for the Perplexed: The fantastically Strange History of Jewish Holidays şi wikipedia.