Librăria, Editura și Tipografia „Frații Moravetz”

Una din cele mai mari case editoriale din România în perioada interbelică

George Enescu scria în 1925 în revista Muzica, editarea căreia fusese preluată de Editura Moravetz, : „Ceea ce întreprinde firma Moravetz este cu totul lăudabil și merită cea mai mare încurajare pentru binele nostru al tuturora.”

Frații Moravetz s-au născut la Keszthely, Ungaria, într-o familie modestă de evrei, tatăl fiind croitor. Iuliu (Gyula), a învățat meseria de tipograf la Budapesta, iar Mauriciu (Mór), a fost angajat la o editură de cărți și note muzicale tot la Budapesta.

În anul 1895, frații Moravetz au cumpără o mică tipografie în cartierul Iosefin din Timișoara. Câțiva ani mai târziu, angajează pe Alexandru (Sándor) Borgida (1895, Satu Mare, Ungaria – 1965 Timişoara, România), iar mai târziu, pe fratele mai tânăr al acestuia, Edmund (Ödön) Borgida (1897, Satu Mare, Ungaria – 1985, Montreal, Canada), care din 1923 devin parteneri asociați cu frații Moravetz, dar firma își păstrează numele „Moravetz”.

Împreună reușesc să mărească și să diversifice activitățile firmei, care devine una din cele mai mari din România. Librăria importă numeroase cărți străine și are o secție de partituri muzicale și o secție de artă cu vânzări de tablouri, condusă de Paul Borgida, fratele mai tânăr al celor doi frați Borgida. Importul de instrumente muzicale este înfloritor. În afară de partituri muzicale, tipografia Moravetz tipărește și manuale, caiete, broșuri și altele. Există, de asemenea, o bibliotecă de împrumut și o legătorie.

Editura „Frații Moravetz” s-a distins prin promovarea compozitorilor români. Deosebit de valoroasă a fost colaborarea cu compozitorii Sabin V. Drăgoi și cu Bela Bartók. În 1946 a publicat opere de Max Eisikovits.

În anii 1940-1944 firma a fost „românizată”, conform măsurilor antievreieşti, dar proprietarii și-au continuat activitatea ca angajați. După război și-au recâștigat drepturile până în 1950, când Moravetz şi Borgida au fost expropriați, firma fiind naționalizată.

Surse